Studii la Institutul Pilat din Lemberg (1860-1861) si la Liceul Napoleon din Paris (1861-1870). Bacalaureat in litere la Sorbona (1870). Studii juridice la Universitatile din Nancy (1870-1871) si Paris (1871-1875).

Dimitrie-AlexandrescuProcuror la Tribunalul Iasi (1875). Judecator de sedinta la Tribunalul Iasi (1878). Judecator de instructie (1878). Prim-procuror la Tribunalul Iasi (1878). Avocat in Baroul Iasi (1880-1899). Procuror general al Curtii de Apel din Iasi (mai-octombrie 1899). Procuror general (octombrie 1899 – iunie 1900) si consilier (iunie-decembrie 1900) la Inalta Curte de Casatie. Secretar general al Ministerului de Justitie (6 martie 1891 – 21 octombrie 1892). Deputat (1888) si senator (1904-1907) in Parlamentul Romaniei. Expert pentru Guvernul Bulgariei in comisia de codificare a dreptului civil (1905). Profesor de Drept civil la Universitatea din Iasi (1894-1925). Decan al Facultatii de Drept din Iasi.

Considerat „intemeietorului studiului comparat de drept in Romania” (M. Hacman), Dimitrie Alexandrescu a fost cel mai prolific autor din literatura juridica romaneasca a acestei perioade. Cele mai semnificative lucrari ale sale sunt ample exercitii comparative ale legislatiei civile romanesti cu dreptul roman, vechiul drept romanesc si cu legislatia moderna din mai multe tari europene.

Autorul monumentalei lucrari, in 11 volume, Explicatiunea teoretica si practica a dreptului civil roman in comparatiune cu legile vechi si cu principalele legislatiuni straine (1886-1915). Dintre acestea, cinci volume au fost republicate intr-o editie amplu adaugita. Metoda comparativa a fost abordata si in lucrarea Droit ancien et moderne de la Roumanie. Etude de législation comparée (1897), in care expune principiile si institutiile dreptului civil (mai putin materia obligatiilor), procedura civila si face o incursiune in istoria dreptului romanesc de la Pravila lui Vasile Lupu (1646) si pana la aparitia Codului civil (1864).

A publicat numeroase note de jurisprudenta, articole si recenzii in toate revistele de specialitate din Romania si in cele mai importante reviste franceze. Dintre alte studii mentionam:

  • Obligatiile vanzatorului (1893);
  • Divortul in dreptul roman si roman (1897);
  • Organizarea politica introdusa de S. Tallius la Roma (1897);
  • Despre contraventiuni (1906);
  • Parere in chestiunea tramvaielor din Bucuresti (1911);
  • Interpretarea art. 82 si 84 din legea invatamantului superior cu privire la transferarea unor profesori de la Facultatea de Drept din Iasi la cea din Bucuresti (1915).

Preocupat de problema unificarii legislative, a incercat elaborarea unui anteproiect de Cod civil si a unui manual de drept civil comparat. Fragmente din Anteproiectul de revizuire a codului civil, elaborat conform insarcinarii Comisiunii de unificare a legislatiei si din Manualul de drept civil roman in comparatie cu dreptul austriac, maghiar si rusesc, precum si cu alte legiuiri straine au fost publicate in revistele „Tribuna juridica” (1921) si, respectiv, „Curierul judiciar” (1924).

Prin grija romanistului Matei Nicolau au fost publicate postum patru volume din Principiile dreptului civil roman – opera inedita tiparita dupa manuscrisele autorului – cuprinzand doctrina si jurisprudenta pana la zi, precum si maximele, aforismele, proverburile si regulile de drept cele mai cunoscute, romane, franceze, germane etc., absolut toate comentate de autor, asezate in ordinea codului civil, cu aplicarea lor la diferitele materii ale dreptului (1926-1927).

Autor al unei comedii intr-un act intitulata Ramasagul sgarcitului (1879). Director al revistelor „Curierul judiciar” (1900-1907, 19101916), „Tribuna juridica” (1919-1923) si „Justitia”.

Please follow and like us: