Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Concursuri si examene

Cărți recomandate pentru admiterea în profesiile juridice

  • Fișe privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția a 2-a, revizuită și adăugită | Autor: Claudiu Constantin Dinu

Vezi detalii!

  • Fișe de drept civil. Editia a 2-a, revizuită și adăugită | Autori: Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae, Tudor Vlad Radulescu

Vezi detalii!

  • Fișe de procedură civilă pentru admiterea în magistratură și avocatură. Ediția a 5-a | Autori: Gabriela Răducan, Mădălina Dinu

Vezi detalii!

Read More

Please follow and like us:

Răspunderea penală a avocatului | Claudiu Constantin Dinu

Având în vedere că pentru prima dată în tematica examenului de primire în profesia de avocat ca avocat definitiv a fost introdusă instituția Răspunderii penale a avocatului, Claudiu Constantin Dinu - autorul Fişelor privind organizarea  şi exercitarea profesiei de avocat prezintă schematizat sediul materiei şi regimul acestei instituţii.
Pentru dezvoltarea insituţiilor din tematica examenului de primire în profesia de avocat, atât ca avocat stagiar, cât şi ca avocat definitiv a se vedea Fişele privind organizarea și exercitarea profesiei de avocatClaudiu Constantin Dinu şi Legislaţia profesiei de avocat actualizată 25 iunie 2017 ­– Mădălina Dinu şi Ştefan Spiridon.

Noţiune: răspunderea penală a avocatului este una dintre formele grave de răspundere reglementate de lege ce implică aplicarea legii penale în cazul în care se constată că, în exercitarea profesiei de avocat, se săvârşeşte, cu vinovăţia prevăzută de lege, o faptă incriminată de lege ca fiind infracţiune.

Sediul materiei: art. 26-27, art. 35, art. 39, art. 86, art. 113 din Legea nr. 51/1995; art. 7-8, art. 50, art. 58, art. 266, art. 282 din Statutul profesiei de avocat

Regimul răspunderii penale a avocatului în raport cu celelalte forme de răspundere specifice avocatului: 

Read More

Please follow and like us:

Extras din Legislația profesiei de avocat

Capitolul II. Dobândirea calităţii de avocat extras din Legislația profesiei de avocatEdiție îngrijită și adnotată de Mădălina Dinu și Ștefan Spiridon

Secţiunea 1. Condiţiile de înscriere în avocatură

Art. 12. (1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.

Legislatia-profesiei-de-avocat_blog

Read More

Please follow and like us:

Extras din Fișe privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția a 2-a, revizuită și adăugită

Fișa nr. 6 DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE AVOCAŢILOR ÎN RAPORT CU CLIENŢII – extras din Fișe privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția a 2-a, revizuită și adăugită | AUTOR: Claudiu Constantin Dinu

FiseOEPA_Dinu_blog

Sediul materiei: art. 2, art. 11 şi art. 29-48 din Legea nr. 51/1995; art. 108-149 din Statutul profesiei de avocat; art. 3 din Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.

Noţiune – ansamblul drepturilor și obligațiilor stabilite de Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat și de Codul deontologic care conturează statutul pro- fesional al avocatului în raporturile cu clienții, cu organele profesiei, cu instanțele judecătorești, parchete sau alte entități publice ori private.

I. DREPTURILE AVOCAŢILOR ÎN RAPORT CU CLIENŢII

1. Dreptul avocatului de a asista şi de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei în cazul persoanelor fizice şi juridice

→ această reprezentare/asistare are următoarele caracteristici:

♦ se va realiza în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă [art. 29 alin. (1) din Lege şi art. 108 alin. (1) din Statut]; contractul dobândește dată certă prin înregistrarea în Registrul oficial de evidență al avocatului;
♦ avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege [art. 108 alin. (3) din Statut];
♦ în lipsa unor prevederi contrare cuprinse în contractul de asistență juridică, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului;
♦ pentru îndeplinirea actelor de dispoziție este necesar să se prevadă expres în contractul de asistență juridică.

2. Dreptul avocatului de a executa silit contractul de asistenţă juridică cu privire la restan- ţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său

→ cu privire la posibilitatea punerii în executare silită a contractului de asistenţă juridică, trebuie reţinute următoarele:

♦ contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu [art. 31 alin. (3) din Lege];
♦ caracterul de titlu executoriu vizează restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său;
♦pentru declanşarea executării silite este necesară învestirea cu formulă executorie [1] a contractului de asistenţă juridică;
♦ învestirea este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului;
♦ procedura de executare silită este cea prevăzută de Codul de procedură civilă [art. 124 alin. (2) din Statut].

3. Dreptul avocatului la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său

→ pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu (remuneraţie), în limitele şi în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statut;
→  onorariile avocaţiale trebuie să respecte următoarele reguli:

♦ onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului;
♦ onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele Legii şi ale Statutului;
♦Consiliul U.N.B.R. adoptă, cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor minimale pen- tru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a profesiei de avocat;
♦avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.;
♦onorariile se determină şi se prevăd în contractul de asistenţă juridică la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentării clientului;

→ în cazul în care împrejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentării imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare;
→ în absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a repre- zentării ori a unei comunicări prin care clientul îşi exprimă expres dezacordul în privinţa ono- rariilor, se consideră ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat;

♦ onorariile pot fi stabilite şi în monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor;
♦ cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului şi se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor.

→ plecând de la principiul expres prevăzut că onorariul este rezultatul acordului liber între avocat şi clientul său, Statutul profesiei [art. 127 alin. (3)] oferă o serie de criterii care pot fi avute în vedere, de la caz la caz:

timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau a activităţii cerute de client;
natura, noutatea şi dificultatea cazului;
importanţa intereselor în cauză;
♦ împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;
notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
♦ conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat;
situaţia financiară a clientului;
constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.

→ aceste criterii de stabilire sunt orientative şi nu trebuie respectate cumulativ, ci pot fi avute în vedere în mod selectiv, prin raportare la datele concrete ale speţei în care urmează a avea loc angajarea;
interdicţii cu privire la stabilirea onorariilor:

♦ este interzis avocatului să îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis. Pactul de quota litis este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său, înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare [art. 130 alin. (2) din Statut];
♦ sunt interzise onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formă, a unor aporturi din afacere;
♦ avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia;
♦ este interzis onorariul de succes în cauze penale cu privire la latura penală a respectivei cauze.

→ forma în care pot fi stabilite onorariile:

♦ onorarii orare – onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de uni- tăţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului;
♦ onorarii fixe (forfetare) – onorariul fix (forfetar) constă într-o sumă fixă cuvenită avoca- tului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează ori, după caz, le prestează clientului;
♦ onorarii de succes – avocatul are dreptul ca, în completarea onorariului fixat, să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix;
♦ onorarii formate din combinarea primelor trei categorii.

→ Statutul profesiei de avocat prevede modalitatea de soluţionare a contestaţiilor şi recla- maţiilor referitoare la onorariile avocaţiale;
procedura de contestaţie ori reclamaţie cu privire la onorariul avocaţial presupune urmă- toarele reguli:

♦ contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului;
♦ procedura se declanşează la cererea oricăreia dintre părţi;
♦ contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează prin decizie motivată, după ascultarea părţilor;
♦ soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin încercarea de conciliere a părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data înre- gistrării contestaţiei sau a reclamaţiei;
♦decizia decanului poate fi atacată la Consiliul baroului de partea interesată;
♦ Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului fără participarea la vot a acestuia;
♦ părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii;
♦ Consiliul baroului se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunţării;
♦la cererea decanului sau a părţii interesate, legalitatea hotărârii Consiliul baroului poate fi verificată de către Consiliul U.N.B.R.

4. Dreptul avocatului de a denunța unilateral contractul de asistenţă juridică sau de a-l modifica de comun acord cu clientul

→ pentru această ipoteză reţinem faptul că încetarea contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu îl exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul său [art. 147 alin. (2) din Statut];
→ dreptul de a renunța unilateral la contractul de asistență juridică îl au atât avocatul, cât și clientul;
→ în oricare caz de încetare a mandatului, avocatul are obligaţia să ia în timp util şi în mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi:

♦ notificarea clientului;
♦ acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat;
♦ predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este îndreptăţit;
♦ înştiinţarea organelor implicate în speţa clientului.

____________________________________
[1] RIL, Decizia ICCJ (S.U.) nr. 31/2009 (M. Of. nr. 111 din 18 februarie 2010): „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 30 alin. (3) teza I [art. 31 alin. (3) teza I, după republicare] din Legea nr. 51/1995 pen- tru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, se stabileşte că au caracter de titlu executoriu şi contractele de asistenţă juridică încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995. În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 30 alin. (3) teza a II-a [art. 31 alin. (3) teza a II-a, după republicare] din Legea nr. 51/1995, republicată, raportat la art. 3741 din Codul de procedură civilă (art. 638 NCPC), se stabileşte că deşi contractele de asistenţă juridică au caracter de titlu executoriu conferit prin lege, pot fi puse în executare silită numai dacă au fost învestite cu formulă exe- cutorie”.

Citește despre ÎNDATORIRILE AVOCAŢILOR ÎN RAPORT CU CLIENŢII aici!
Please follow and like us:

Extras din Etica profesiilor juridice | Ce reprezintă impartialitatea judecătorului?

Etica profesiilor juridice
Autor: Cristinel Ghigheci
ISBN: 978-606-27-0809-2

Etica profesiilor juridice reprezintă un ghid al cărui scop este acela de a expune și analiza principiile, valorile morale necesare oricarui profesionist și chestiunile care conturează aria de aplicare a deontologiei juridice.

Etica-profesiilor-juridice

Read More

Please follow and like us:

Extras din Fișe de drept civil, ediția a 2-a

Fişa nr. 5 DECĂDEREA, extras din Fișe de drept civil, ediția a 2-a.

Autori: Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae, Tudor Vlad Rădulescu

Sediul principal al materiei: art. 2545-2550 C.civ.

I. NOȚIUNE. CLASIFICAREA TERMENELOR DE DECĂDERE

1. Noțiunea de decădere
Noţiune – sancţiunea de drept civil care constă în stingerea dreptului subiectiv civil, neexercitat în termenul prevăzut de lege sau stabilit de părți.
Precizare – termenele de decădere au în vedere fie exercitarea unui drept, fie săvârşirea unor acte unilaterale (art. 2545 C.civ.).

Read More

Please follow and like us:

Nulitatea actelor de procedură |Fișe de procedură civilă, ediția a 5-a

EXTRAS din lucrarea Fișe de procedură civilă pentru admiterea în magistratură și avocatură. Ediția a 5-a. 

Disponibilă la comandă cu o reducere de -15%.

Fișa nr. 16. Nulitatea actelor de procedură

Sediul materiei: art. 174 179 CPC

Noţiune – sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă [art. 174 alin. (1) CPC].

I. Clasificarea nulităţilor actelor de procedură:

1. În funcţie de caracterul normelor încălcate la efectuarea actului de procedură, nulităţile se clasifică în:

→ nulităţi absolute – cele care intervin atunci când la întocmirea actului de procedură au fost încăl-cate norme juridice de ordine publică [art. 174 alin. (2) CPC];
→ nulităţi relative – cele care intervin dacă la întocmirea actului de procedură au fost nesocotite norme juridice de ordine privată [art. 174 alin. (3) CPC].

→ Importanţa clasificării (art. 178 CPC) 

Read More

Please follow and like us:

Contractul de mandat | Fişe de drept civil

 

EXTRAS din lucrarea Fişe de drept civil

NOU la Editura Hamangiu

Fișa nr. 22
CONTRACTUL DE MANDAT

 

Sediul materiei: art. 2009‑2071 C.civ.

I. Dispoziții comune tuturor felurilor de mandat
1. Noţiune şi feluri, puterea de a reprezenta

Noțiune (art. 2009 C.civ.) – contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numite mandant.Precizare:– textul art. 2009 C.civ. nu distinge între felurile mandatului (mandatul cu reprezentare și mandatul fără reprezentare), fiind aplicabil ambelor forme de mandat.
Felurile mandatului  (art. 2010-2011 C.civ.) Felurile mandatului, în funcție de efectele produse (art. 2011 C.civ.):1. mandat cu reprezentare;2. mandat fără reprezentare (aplicații ale acestuia sunt: contractul de comision, contractul de consignație și contractul de expediție).

– mandatul cu reprezentare reprezintă dreptul comun pentru contractul de mandat, în raport cu care mandatul fără reprezentare (cu varietăţile sale) reprezintă specia.

Felurile mandatului, în funcție de interesul urmărit de mandatar [art. 2010 alin. (1) teza I C.civ.]:

1. mandat cu titlu gratuit;

2. mandat cu titlu oneros.

Puterea de a reprezenta  (art. 2012 C.civ.) – în ceea ce privește puterea de reprezentare, dacă din împrejurări nu rezultă altfel, mandatarul îl reprezintă pe mandant la încheierea actelor pentru care a fost împuternicit [art. 2012 alin. (1) C.civ.].

Precizări:

contractul de mandat cu reprezentare reprezintă regula, iar mandatul fără reprezentare constituie excepția;

– împuternicirea pentru reprezentare sau, dacă este cazul, înscrisul care o constată se numește procură [art. 2012 alin. (2) C.civ.].

– procura (delegația, împuternicirea) este destinată a dovedi terților actele pentru care s-a dat împuternicirea de reprezentare;

– dispozițiile referitoare la reprezentarea în contracte se aplică în mod corespunzător [art. 2012 alin. (3) C.civ.], respectiv dispozițiile art. 1295-1314 C.civ.

Întreg materialul poate fi citit AICI.
Please follow and like us:

Omorul Calificat| Fişe de drept penal: Alexandru Boroi, Simona Anghel

EXTRAS din lucrarea Fişe de drept penal
fise de drept penalApărută la Editura Hamangiu

Fişa nr. 2 OMORUL CALIFICAT

Sediul materiei: art. 189 C. pen.

 Art. 189. Omorul calificat. (1) Omorul săvârşit în vreuna dintre următoarele împrejurări:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a înlesni sau a ascunde săvârşirea altei infracţiuni;
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de omor;
f) asupra a două sau mai multor persoane;
g) asupra unei femei gravide;
h) prin cruzimi,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseşte.

Noţiune
-> omorul săvârşit în vreuna dintre circumstanţele determinate în art. 189 alin. (1) lit. a)-h) C. pen. (elemente circumstanţiale agravante);
-> omorul calificat constituie o variantă agravată a omorului simplu.

picture sageata

Dacă există pluralitate de elemente circumstanţiale se va reţine o singură infracţiune de omor calificat, urmând a se indica toate literele incidente.

Read More

Please follow and like us:

Executarea Obligaţiilor| Fişe de drept civil: Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru

Extras din lucrarea Fişe de drept civil
Partea generală. Drepturi reale. Obligaţii. Contracte. Succesiuni. Familie
Apărută la Editura Hamangiu

Fise de drept civil

 .

Fişa nr. 4
EXECUTAREA OBLIGAȚIILOR

I. PLATA
1. Consideraţii generale
Sediul materiei: art. 1469 1515 C.civ.

Definiție
executarea voluntară a obligaţiei de către debitor, indiferent de obiectul obligaţiei.
Natura juridică – plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte prestaţii care constituie obiectul însuşi al obligaţiei [art. 1469 alin. (2) C.civ.]; în limbaj juridic, plata nu înseamnă doar remiterea unei sume de bani, ci executarea oricărei obli­gaţii;– plata poate fi privită şi ca un act juridic, ca o convenţie între cel care execută şi cel care primeşte (manifestarea de voinţă a debitorului, dar şi a creditorului).
Temeiul plății – temeiul plăţii îl reprezintă existenţa unei datorii, a unei obligaţii din partea debitorului de a da, de a face sau de a nu face ceva ce ar fi putut face, dacă nu s‑ar fi obligat la absten­ţiune (art. 1470 C.civ).
Obligațiile   ce pot fi executate prin plată – pot fi executate prin plată obligaţiile perfecte;– pot fi executate prin plată şi obligaţiile imperfecte, în acest caz debitorul care a efec­tuat de bunăvoie plata nemaiputând solicita restituirea acesteia (art. 1471 C.civ.).

2. Subiectele plăţii
Sediul materiei:
art. 1472‑1479 C.civ.
2.1. Persoanele care pot face plata

Principiu – plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este un terţ în raport cu acea obligaţie (art. 1472 C.civ.);– în principiu, oricine poate face plata, indiferent că este vorba despre:• o persoană interesată (este vorba despre: debitor, care poate plăti personal sau prin mandatar; persoana ţinută alături de debitor sau pentru debitor; dobânditorul imo­bi­lului ipotecat etc.);
  • o persoană neinteresată (terţul poate face plata fie în numele debitorului, de exem­plu, în cadrul unei gestiuni de afaceri, fie în nume propriu, atunci când face o liberalitate debitorului).
Excepții – de la acest principiu, există şi excepţii:cazul obligaţiilor de a face intuitu personae, când plata nu poate fi făcută decât de către debitor;cazul în care părţile au convenit ca plata să nu fie făcută de altcineva decât debi­torul.
Plata făcută de incapabil – incapabilul poate efectua plata obligaţiei sale;– dacă îşi execută obligaţia, nu va putea cere restituirea invocând incapacitatea sa de la momentul executării (art. 1473 C.civ.).
Plata făcută de terț Cazuri în care creditorul poate refuza plata oferită de terț– creditorul trebuie sau, după caz, poate să refuze plata oferită de un terţ atunci când:• debitorul l‑a încunoştinţat în prealabil că se opune la aceasta, iar un asemenea refuz nu l‑ar prejudicia pe creditor [art. 1474 alin. (1) C.civ.];• natura obligaţiei sau convenţia părţilor impune ca obligaţia să fie executată numai de debitor (obligaţie intuitu personae) [art. 1474 alin. (2) C.civ.].Cazuri în care creditorul nu poate refuza plata oferită de terț– în celelalte cazuri, plata oferită de un terţ nu poate fi refuzată;– creditorul poate accepta plata oferită de un terţ chiar dacă debitorul i‑a comunicat an­te­rior refuzul său, însă neplata l‑ar prejudicia pe creditor [art. 1474 alin. (1) teza a II‑a C.civ];– plata făcută de un terţ pe numele debitorului stinge obligaţia [art. 1474 alin. (3) teza I C.civ.];– ca urmare a plăţii, va opera subrogarea terţului în drepturile creditorului plătit doar în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. [art. 1474 alin. (3) teza a II‑a C.civ.].
Plata făcută de debitorul aparent – în cazul în care plata este efectuată de un debitor aparent, vor fi aplicabile dispoziţiile din materia plăţii nedatorate, conform art. 1341‑1344 C.civ.

2.2. Persoanele care pot primi plata

Principiu – plata trebuie făcută (art. 1475 C.civ.):• creditorului, inclusiv moştenitorilor acestuia (după moartea creditorului);• reprezentantului legal sau convenţional al creditorului;• persoanei indicate de creditor pentru primirea plăţii;• persoanei autorizate de instanţă să primească plata (de exemplu, creditorului po­pri­tor).
Plata făcută cesionarului – în cazul cesiunii de creanţă, debitorul cedat va plăti cesionarului.
Plata bunurilor indis­po­nibilizate – este nevalabilă plata făcută unor creditori cu încălcarea măsurilor de indisponi­bilizare (se­chestru, poprire, opoziţie etc.) formulate, în condiţiile legii, pentru a opri efectuarea plăţii de către debitor;– în cazul plăţii bunurilor indisponibilizate:• creditorii care au solicitat luarea măsurilor de indisponibilizare vor putea cere din nou plata (art. 1479 teza I C.civ.);• debitorul păstrează dreptul de regres împotriva creditorului care a primit plata nevalabil făcută (art. 1479 teza a II‑a C.civ.).
Plata făcută incapabilului – plata făcută unui creditor care este incapabil de a o primi nu liberează pe debitor decât în măsura în care profită creditorului (art. 1476 C.civ.);• în acest caz, actul juridic al plăţii este lovit de nulitate relativă pentru lipsa capaci­tăţii depline de exerciţiu, iar cel care a plătit poate fi obligat să plătească din nou către persoana împuternicită a primi pentru incapabil, afară de cazul când face dovada că lucrul plătit a profitat creditorului incapabil.
Plata făcută unui terț – plata făcută unei alte persoane decât cea prevăzută de lege este valabilă dacă:• este ratificată de creditor [art. 1477 alin. (1) lit. a) C.civ.];• cel care a primit plata devine ulterior titularul creanţei [art. 1477 alin. (1) lit. b) C.civ.];• a fost făcută celui care a pretins plata în baza unei chitanţe liberatorii semnate de creditor [art. 1477 alin. (1) lit. c) C.civ.].– plata efectuată în alte condiţii decât cele menţionate va stinge obligaţia numai în mă­sura în care profită creditorului [art. 1477 alin. (2) C.civ.].
Plata făcută creditorului aparent – plata făcută cu bună‑credinţă unui creditor aparent este valabilă, chiar dacă ulterior se stabileşte că acesta nu era adevăratul creditor [art. 1478 alin. (1) C.civ.];– creditorul aparent este ţinut să restituie adevăratului creditor plata primită, potrivit regulilor stabilite pentru restituirea prestaţiilor [art. 1478 alin. (2) C.civ.];– prin urmare, plata efectuată de debitor către creditorul aparent are ca efect stingerea obligaţiei sale, creditorul real putând pretinde plata primită de la creditorul aparent.

3.1. Condițiile plății

Diligența cerută în executarea obligațiilor – debitorul este ţinut să îşi execute obligaţiile cu diligenţa pe care un bun proprietar o de­­pune în administrarea bunurilor sale, afară de cazul în care prin lege sau prin con­tract s‑ar dispune altfel [art. 1480 alin. (1) C.civ.];– în cazul unor obligaţii inerente unei activităţi profesionale, diligenţa se apreciază ţinând seama de natura activităţii exercitate [art. 1480 alin. (2) C.civ.].
Principiul indivizibilității plății – cel care face plata trebuie să plătească în întregime, creditorul neputând fi silit să pri­mească o parte din datorie, chiar şi atunci când obiectul plăţii ar fi divizibil prin natura lui (de exemplu, o sumă de bani) [art. 1490 alin. (1) C.civ.].
Excepții de la principiul  in­di­­vizibilității plății – de la principiul indivizibilităţii plăţii, se admit următoarele excepţii:• dacă părţile stabilesc ca plata să fie divizibilă;• în cazul decesului debitorului, dacă există mai mulţi moştenitori, datoria se va diviza între ei, afară de ipoteza când obligaţia este indivizibilă;• în cazul stingerii obligaţiei prin compensaţie, când datoriile reciproce se sting până la concurenţa celei mai mici dintre ele, urmând a se plăti restul din datoria mai mare;• dacă în locul debitorului, datoria este plătită de fideiusori, atunci fiecare dintre aceştia va plăti partea ce i se cuvine (beneficiul de diviziune);• când instanţa acordă debitorului un termen de graţie sub forma eşalonării plăţii;• în cazul în care şi‑ar găsi aplicare regula înscrisă în art. 1509 alin. (1) lit. e) C.civ., referitoare la imputaţia plăţii.
Acceptarea plății       par­ția­le de cre­di­tor – dacă creditorul acceptă o plată parţială, cheltuielile suplimentare cauzate acestuia de o asemenea executare a obligaţiei rămân în sarcina debitorului [art. 1490 alin. (2) C.civ.].
Consecința primirii plății asupra libe­­rării garan­țiilor – creditorul care a primit plata este obligat să‑şi dea acordul cu privire la liberarea bu­nu­rilor afectate de garanţiile reale constituite pentru satisfacerea creanţei sale şi, după caz, să restituie bunurile deţinute în garanţie, dacă părţile nu au convenit că garanţiile vor asigura executarea unei alte obligaţii (art. 1505 C.civ.).

vezi tot materialul.

 

  

Please follow and like us:

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor