Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Editoriale (Page 1 of 3)

Serie editorială în amintirea lui Tudor Drăganu

Dreptul administrativ.
O concepţie. O viziune

Aproape cinci ani s-au scurs deja pe nesimţite de când, într-o sală a Facultăţii de Drept din Cluj, s-au strâns vreo două duzini dintre discipolii marelui Profesor pentru a marca centenarul naşterii sale, la nici trei ani de la dispariţia acestuia.

Evenimentul nu avea nici pe departe fastul, uneori chiar opulenţa care caracterizează asemenea evenimente, organi­zate de facultăţile de drept în onoarea ori, după caz, în memoria altor mari nume de dascăli jurişti. Situaţia mi se părea puţin injustă pentru marele Profesor, pentru că, pe de o parte, fără a supăra pe nimeni, puţine nume au o greutate comparabilă cu cel al lui Tudor Drăganu; pe de altă parte, niciun alt număr nu poate egala strălucirea numărului 100.

Ceea ce aveau însă în comun toţi participanţii la acest eveniment a fost scopul lipsit de orice interes personal: fiecare, doctorand cândva – de dincoace ori dincolo de Prut – al ilustrului Profesor, era acolo doar pentru a prezenta unele idei proprii și pentru a omagia memoria acestuia. Nu pentru „punctele” care permit urcarea în anumite clasa­mente, îmbogăţirea CV-ului sau alte diverse intenţii bazate, mai mult sau mai puțin, pe interesul personal. Reuniunea a fost, din acest punct de vedere, un succes poate mai mare decât al altora care, beneficiind de o publicitate consistentă, le-au aşezat la locul potrivit, sub lumina unor reflectoare poate mult mai strălucitoare.

N-am reuşit, din varii motive, să publicăm un volum cu toate comunicările susţinute atunci. Foarte probabil că, ajunse într-o formă finală (publicabilă) la date diferite, unele la o dată mult ulterioară evenimentului, fiecare dintre aceste comunicări a văzut lumina tiparului disparat, în diferite reviste de specialitate. Dar, chiar să fi apărut, un asemenea volum ar fi fost oricum prea puţin faţă de ceea ce memoria şi opera Profesorului Tudor Drăganu ar fi meritat. Atunci mi-a venit ideea unei asemenea colecţii: toţi cei ce au făcut o pasiune pentru dreptul administrativ ştiu – sau ar trebui să ştie – că pot duce mai departe dreptul administrativ prin propriile lor contribuţii numai pentru că dreptul administra­tiv însuşi se află acolo unde l-au găsit ei, iar aceasta se datorează într-o foarte mare măsură lui Tudor Drăganu. Tocmai de aceea, atât prezentul volum, cât şi cele care urmează a fi publicate în această colecţie (orice lucrare de valoare care nu este curs universitar sau tratat în materia dreptului administrativ ori constituţional) îi vor fi dedicate în totalitate. Şi tot va fi, parcă, prea puţin…

Cluj-Napoca, 15 martie 2017                                   Ovidiu Podaru

 

Tudor Drăganu
(2 decembrie 1912, Năsăud – 21 august 2010, Cluj-Napoca)

Născut pe plaiurile Năsăudului, Tudor Drăganu a studiat la Liceul „Gheorghe Bariţiu” din Cluj, apoi la Facultatea de Drept, obţinând licenţa în drept în anul 1934, iar după doi ani i se conferă titlul de doctor în drept. A început activitatea didactică în 1937, ca asistent la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj, benefi­ciind de îndrumarea Profesorului Erast Diti Tarangul, o mare autoritate a dreptului adminis­trativ român din perioada interbelică.

Talentul didactic şi pasiunea pentru activitatea de cerce­tare ştiinţifică au determinat numirea sa ca pro­fesor univer­sitar titular la numai 34 de ani, în anul 1946. În această calitate, timp de peste şase decenii, îşi con­sacră activitatea studiului disciplinelor de drept public, şi anume dreptului constituţional şi administra­tiv, trans­miţând studenţilor şi discipolilor Domniei sale respectul pentru valorile democra­ţiei parlamentare, pentru supremaţia Constituţiei ca pilon al statului de drept şi pentru domnia legii ca mod de manifes­tare a acestuia. De la începutul deceniului al şaptelea al secolului trecut, după pensionare, a fost profesor consultant și conducător de doctorate în științe juridice.

Meritele Profesorului Tudor Drăganu au fost recu­noscute și pe plan internațional: a fost vicepre­ședin­tele Comisiei pentru probleme juridice, parlamentare și drepturile omului a Uniunii Interparlamentare (1967-1969), președinte al aceluiași organism interna­țional (1969-1973), membru al delegației României la Conferinţa pentru Securitate și Cooperare Europeană de la Helsinki (1975) și Viena (1976), fiind apoi ales (1976) și președinte al Comisiei Politice pentru Secu­ritate și Cooperare Europeană de la Viena. În semn de recunoaștere a valorii sale de pedagog și a operei sale științifice, încă din anul 1980, Tudor Drăganu a dobândit calitatea de membru al Institutului Interna­țional de Științe Administrative. A fost profesor invitat la Universitatea Panthéon-Sorbonne din Paris, numit prin decret al Preșe­dintelui Republicii Fran­ceze.

În spaţiul academic şi social din România, Profe­so­rului Tudor Drăganu i s-a decernat titlul de mem­bru de onoare al Academiei Române (2003); Doctor Honoris Causa al Univer­sităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, al Universităţilor din Oradea (1998), Timişoara (2000), al Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mu­reş (2007). A fost preşedintele de onoa­re al Institu­tului de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu” din Sibiu, cetă­ţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca şi al oraşului Năsăud. A primit premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române (1974), Premiul de excelenţă, Diploma de Onoare şi Medalia de Merit ale Uniunii Juriştilor din România (1997, 2002).

Din vasta operă juridică a Profesorului Drăganu rămân de referință, mai ales în contextul general nefavorabil dreptului public românesc postbelic, câteva lucrări cu caracter mono­grafic: Actele de drept administrativ (1959); Actele admi­nistra­tive și faptele asimilate lor supuse controlului judecăto­resc potrivit Legii nr. 1/1967 (1979); Structures et institutions constitu­tionnelles des pays socialistes européens (1981); Suprema­ţia legii (1982); Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România până în 1916 (1991); Declaraţiile de drepturi ale omului şi repercusiunile lor în dreptul interna­ţional public (1998); Liberul acces la justiţie (2003).

Dreptul-administrativ.-O-conceptie.-O-viziune

Please follow and like us:

Titlul executoriu | Executarea silita in Codul de procedura civila

Capitolul II. Titlul executoriu
extras din lucrarea Executarea silită în Codul de procedură civilă
Comentariu pe articole | Mădălina Dinu, Roxana Stanciu

Art. 632. Temeiul executării silite. (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

3 D_cover

COMENTARIU

1. Titlul executoriu. Noţiune. Existenţa unui titlu executoriu constituie o condiţie sine qua non pentru începerea executării silite. Indiferent de modalitatea în care urmează a se face executarea silită, obligaţia ce se solicită a fi pusă în executare silită trebuie să fie constatată printr‑un titlu executoriu. Sintagma „numai în temeiul unui titlu executoriu” utilizată de legiuitor este de natură a sublinia şi totodată limita sfera actelor în temeiul cărora se poate realiza executarea silită, în sensul că doar titlul executoriu poate conduce la iniţierea procedurii execuţionale, fiind excluse orice alte titluri care nu au acest caracter. Totodată, în ipoteza în care s‑a început executarea silită în temeiul unui titlu care nu este potrivit legii executoriu, se poate obţine desfiinţarea tuturor actelor de executare pe calea contestaţiei la executare.

Se poate observa că dispoziţiile art. 632 C. proc. civ. nu definesc noţiunea de titlu executoriu, legiuitorul limitându‑se doar la a enumera înscrisurile care constituie titluri executorii.

Read More

Please follow and like us:

ABUZUL ÎN SERVICIU – de la Codul penal al lui Cuza la Codul penal al lui Dragnea

„Legislația României sancționează «abuzul în serviciu» încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin adoptarea Codului penal din 1865.
Pentru a vedea cum a evoluat sau involuat reglementarea legală în timp, iată un scurt istoric al legislației privind «abuzul în serviciu», de la Codul lui Cuza și până în zilele noastre, la Codul lui Dragnea.”
Doru Pădurariu

Read More

Please follow and like us:

ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ – o scurtă privire de ansamblu a practicii judiciare, după trei ani de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă

articol scris de Judecător Roxana Stanciu

autor al lucrarii Ordonanţa preşedinţială în materie civilă
  Practică judiciară potrivit noului Cod de procedură civilă – 

ordonanta-presedintiala-in-materie-civila-roxana-stanciu

I. Preambul

Din primele zile după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, instanțele de prim grad au fost chemate să aplice dispozițiile noi ale legii într-o materie deosebit de sensibilă, aceea a ordonanței președințiale.

Instituția nu este nouă, însă forța ei, raportată la efectele pe care o astfel de ordonanță le poate genera în realitatea juridică, constituie o permanentă preocupare a instanței, mai cu seamă a instanței de prim grad, a cărei hotărâre, deși nedefinitivă, este executorie. Altfel spus, judecătorul chemat să pronunțe o ordonanță președințială are de echilibrat, în afara condițiilor de admisibilitate prevăzute expres de lege, și interesele părților aflate în litigiu, conștient fiind că, deși vremelnică, măsura dispusă poate altera raportul forțelor și poate schimba conduite juridice.

Read More

Please follow and like us:

NCPC – Art. 197. Timbrarea cererii

Delia Narcisa Theohari
Extras din Noul Cod de procedură civilă – comentariu pe articole, ed. a II-a
Noutăţi editoriale | www.hamangiu.ro

Art. 197. Timbrarea cererii. În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

Read More

Please follow and like us:

NCPC – Art. 101. Valoarea cererii în cazuri speciale

Andreia Constanda – Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii. Cazuri speciale
Extras din Noul Cod de procedură civilă – comentariu pe articole, ed. a II-a,  Noutăţi editoriale | www.hamangiu.ro

NCPC – Art. 101. Valoarea cererii în cazuri speciale. (1) În cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenţei instanţei se va ţine seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părţii din obiectul dedus judecăţii.

(2) Aceeaşi valoare va fi avută în vedere şi în cererile privind constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi în cererile privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.

(3) În cererile de aceeaşi natură, privitoare la contracte de locaţiune ori de leasing, precum şi în acelea privitoare la predarea sau restituirea bunului închiriat ori arendat, valoarea cererii se socoteşte după chiria sau arenda anuală.

Read More

Please follow and like us:

NCPC – art. 31. Apărări. Apărările formulate în justiţie pot fi de fond sau procedurale

Delia Narcisa Theohari – Apărările în justiție
Extras din Noul Cod de procedură civilă – comentariu pe articole, ed. a II-a Noutăţi editoriale | www.hamangiu.ro

NCPC – art. 31. Apărări. Apărările formulate în justiţie pot fi de fond sau procedurale.

COMENTARIU

  1. Definiţia apărării. Apărarea constituie un alt mijloc procesual legal prin care se exercită acţiunea civilă, aflat la dispoziţia unei părţi din proces, prin care aceasta tinde a obţine respingerea pretenţiei formulate împotriva sa sau întârzierea soluţionării obiectului litigiului.

Read More

Please follow and like us:

Ordonanta presedintiala in materia clauzelor abuzive din contractele de credit

Lucian Mihali-Viorescu
Judecator la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti

Procedura ordonantei presedintiale in materia clauzelor abuzive din contractele de credit s-a bucurat de mult mai putin succes pentru consumatori decat actiunile de fond in aceeasi materie.

Astfel, pe de o parte, consumatorii insisi au apelat la aceasta procedura mult mai rar decat la cea de fond, iar, pe de alta parte, procentul cererilor admise dintre cele introduse a fost considerabil mai mic decat procentul cererilor de fond admise cel putin in parte.

Read More

Please follow and like us:

Convorbirile si corespondenta avocatului cu clientul sau aflat in stare de detinere

Referitor la garantarea secretului convorbirilor si a corespondentei avocatului cu clientul sau aflat in stare de detinere (retinere si arestare), noul Cod contine o prevedere in art. 89 alin. (2) in care se arata ca „persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu avocatul, asigurandu-i-se confidenti- alitatea comunicarilor, cu respectarea masurilor necesare de supraveghere vizuala, de paza si securitate, fara sa fie interceptata sau inregistrata convor- birea dintre ei”. In teza urmatoare se prevede insa ca „probele obtinute cu incalcarea prezentului alineat se exclud”.

Read More

Please follow and like us:

Supravegherea tehnica a raportului dintre avocat si client

In primul rand, art. 139 alin. (4) NCPP, mentinand intr-un fel vechea reglementare din art. 91^1 alin. (6) CPP, prevede expres ca „raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice[1] decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2)” (s.n.), adica infractiunile aflate pe lista de infractiuni grave. In continuare, se mai prevede ca, „daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata, de catre procuror”. In fine, ultimul paragraf al acestui alineat, introdus prin Legea nr. 255/2013, prevede ca „atunci cand apreciaza necesar, judecatorul dispune informarea avocatului”.

Read More

Please follow and like us:

Page 1 of 3

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor