Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Editoriale (Page 2 of 3)

Convorbirile si corespondenta avocatului cu clientul sau aflat in stare de detinere

Referitor la garantarea secretului convorbirilor si a corespondentei avocatului cu clientul sau aflat in stare de detinere (retinere si arestare), noul Cod contine o prevedere in art. 89 alin. (2) in care se arata ca „persoana retinuta sau arestata are dreptul sa ia contact cu avocatul, asigurandu-i-se confidenti- alitatea comunicarilor, cu respectarea masurilor necesare de supraveghere vizuala, de paza si securitate, fara sa fie interceptata sau inregistrata convor- birea dintre ei”. In teza urmatoare se prevede insa ca „probele obtinute cu incalcarea prezentului alineat se exclud”.

Read More

Please follow and like us:

Supravegherea tehnica a raportului dintre avocat si client

In primul rand, art. 139 alin. (4) NCPP, mentinand intr-un fel vechea reglementare din art. 91^1 alin. (6) CPP, prevede expres ca „raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice[1] decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2)” (s.n.), adica infractiunile aflate pe lista de infractiuni grave. In continuare, se mai prevede ca, „daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata, de catre procuror”. In fine, ultimul paragraf al acestui alineat, introdus prin Legea nr. 255/2013, prevede ca „atunci cand apreciaza necesar, judecatorul dispune informarea avocatului”.

Read More

Please follow and like us:

Confidentialitatea avocat – client

Obligaţia pastrarii secretului profesional* se impune avocaţilor ca o datorie decurgand din funcţia lor de aparare. Ea este generala si absoluta si este insoţita intotdeauna de o garanţie de confidenţialitate cu privire la tot ceea ce avocatul ia cunostinţa de la persoana careia ii asigura apararea si din procesul sau procedura in care aceasta este implicata. Este regretabil faptul ca, exceptand situaţia persoanei reţinute sau arestate, in noul Cod de procedura penala nu exista nicio prevedere generala cu privire la aceasta importanta garanţie a dreptului la aparare si a drepturilor avocatului in cadrul procesului penal.

Read More

Please follow and like us:

Soluţionarea recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în materia contenciosului administrativ

Judecător dr. Eugenia Marin

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Articol extras din lucrarea Avocatura în România – 150 de ani în linia întâi a luptei pentru Drept

Chiar dacă a fost contestată uneori[1], necesitatea existenţei căilor de atac este dovedită de înlăturarea eventualelor greşeli ce s-ar putea strecura într-o hotărâre judecătorească. Din cele mai vechi timpuri s-a considerat necesar ca o hotărâre pronunţată în urma unei judecăţi să fie controlată de o altă instanţă, superioară, prin intermediul căilor de atac şi pentru a permite înlăturarea erorilor săvârşite de judecătorii instanţelor de fond[2].

Read More

Please follow and like us:

Unele observaţii privind aplicarea legii penale mai favorabile. Cât de „globală” trebuie să fie aplicarea globală a legii penale mai favorabile?

Lect. univ. dr. Daniel ATASIEI

Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Lector la Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor Iaşi

Articol extras din lucrarea Avocatura în România – 150 de ani în linia întâi a luptei pentru Drept

I. Intrarea în vigoare a noului Cod penal la data de 1 februarie 2014 a adus unele modificări importante de optică legislativă asupra instituţiilor fundamentale ale dreptului penal. În privinţa sistemului sancţionator, deşi marcat printr-o diminuare a limitelor speciale de pedeapsă[1], entuziasmul şi, dupa caz, discursul critic prezent în dezbaterile juridice anterioare intrării în vigoare a noilor legislaţii penale legat de „îmblânzirea” acestuia au fost destul de rapid estompate de jurisprudenţa ivită după 1 februarie 2014, ce a relevat maniera în care la stabilirea pedepsei rezultante contribuie într-o măsură determinantă nu doar limitele speciale (mai mult sau mai puţin reduse) de pedeapsă, ci şi modificările aduse în privinţa altor instituţii – în special cele legate de pluralitatea de infracţiuni (sistemul de sancţionare a concursului de infracţiuni), de modificările intervenite în definirea unităţii legale de infracţiune sub forma infracţiunii continuate, de definirea şi efectele circumstanţelor atenuante, de formele de individualizare a executării pedepsei principale, de regimul de aplicare şi executare a pedepselor complementare ş.a.

Read More

Please follow and like us:

Procedura specială a evacuării – Probleme de actualitate din practica instanţelor judecătoreşti

Drd. Alex Bogdan Arghir

Judecător la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti

Cu titlu de noutate legislativă[1], actualul Cod de procedură civilă a instituit, în Cartea VI-a „Proceduri speciale”, procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, legiuitorul dorind astfel să vină în întâmpinarea nevoii justiţiabililor de a clarifica eficient şi rapid situaţii litigioase des întâlnite în societate, aşa cum sunt cele privind folosinţa sau ocuparea imobilelor.

Noutatea acestei proceduri[2] reiese din modalitatea de reglementare, în sensul stabilirii unei proceduri civile speciale, inserate ca atare în actuala ordine procesuală civilă. De altfel, evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept se putea realiza şi sub imperiul vechii reglementări procesuale civile, potrivit normelor de drept comun, iar nu în cadrul unei proceduri civile speciale.

Nu mai puţin adevărat este faptul că evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept se poate obţine şi în prezent potrivit procedurii de drept comun, reclamantul având facultatea de a opta între procedura specială şi cea de drept comun, fiecare dintre proceduri având avantajele şi dezavantajele ei, fără a omite că evacuarea poate fi solicitată şi pe calea ordonanţei preşedinţiale, în anumite condiţii.

Read More

Please follow and like us:

Avocatura in Romania – primii 150 de ani

Anul 2015 este un an jubiliar pentru breasla avocatilor romani, caci in acest an se implinesc 150 de ani de la aplicarea primei legi de organizare a avocaturii in Romania – Legea nr. 1709 din 4 decembrie 1864 pentru corpul de Advocati si de la publicarea in Monitorul Oficial a primelor „Tablouri Partiale de Advocati …spre a cunoaste Curtile si Tribunalele precum si cei interesati numele advocatilor” – veritabil certificat de nastere al profesiei de avocat. Tot anul acesta se implinesc si 20 de ani de la adoptarea legii prin care avocatura a redevenit profesie liberala – Legea nr. 51/1995.


In fine, in anul 2015 se implinesc 10 ani de la debutul unui proiect profesional inedit – Conferintele Baroului Valcea, gandit, in primul rand, ca o forma de pregatire continua pentru avocatii valceni si pentru colegii lor din celelalte barouri.
Initiat si sustinut de oameni generosi, beneficiind si de contributiile unor lectori de prestigiu – profesori de la cele mai importante facultati de drept, judecatori de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, de la Curtea Constitutionala, Inalta Curte de Casatie si Justitie, formatori ai Institutului National al Magistraturii si ai Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, magistrati, avocati si executori judecatoresti – proiectul Conferintelor Baroului Valcea s-a conturat, mai ales in contextul intrarii in vigoare a noilor coduri civile si penale, ca o reala platforma de dezbateri juridice si dialog intre toti care a caror misiune inseamna sa vegheze la respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor, sa aplice Legea si sa savarseasca Justitia.

Read More

Please follow and like us:

Ordonanţa Guvernului nr. 5 din 28 ianuarie 2015 pentru modificarea unor termene prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în M. Of. nr. 78 din 29 ianuarie 2015

În sedinţa din 28 ianuarie 2015, Guvernul României a adoptat o ordonanţă prin care sunt modificate unele termene prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Astfel, a fost extins de la o lună la două luni termenul în care procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii trebuie comunicat contravenientului, inclusiv în cazul în care acesta nu a fost prezent la încheierea procesului-verbal sau, deşi prezent, a refuzat să îl semneze.

Read More

Please follow and like us:

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

În şedinţa de Guvern din data de 21 ianuarie 2015 a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit proiectului de ordonanţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice şi a comunicatului Guvernului, s-a avut în vedere punerea de acord a prevederilor Codului fiscal cu cele ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precizându-se care sunt categoriile de persoane şi categoriile de venituri exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Read More

Please follow and like us:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în M. Of. nr. 911 din 15 decembrie 2014

 

Având în vedere că la data de 4 decembrie 2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211-217 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, întrucât încalcă art. 53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale cu raportare la libertatea individuală (art. 23), la libera circulaţie (art. 25) şi la viaţa intimă, familială şi privată (art. 26), iar pentru a pronunţa această soluţie Curtea a reţinut faptul că noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, fără a prevedea durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri, observând că declararea ca neconstituţională a acestor dispoziţii legale impune adaptarea de urgenţă a legislaţiei la exigenţele Deciziei Curţii Constituţionale anterior menţionate, pentru a preveni o eventuală afectare a proceselor penale în curs, ţinând cont de faptul că toate aspectele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar neadoptarea prezentului act normativ ar avea consecinţe negative şi ar duce la afectarea drepturilor persoanelor supuse unor măsuri preventive şi la o practică judiciară neunitară, fiind de aceea necesară o intervenţie legislativă prin care să se instituie un termen cert şi rezonabil astfel încât restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale să nu depăşească în nicio situaţie limite rezonabile şi necesare într-o societate democratică, iar măsurile preventive să respecte cerinţele de proporţionalitate aşa cum au fost acestea cristalizate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Read More

Please follow and like us:

Page 2 of 3

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor