Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Noutati editoriale (Page 1 of 4)

Extras din Legea dării in plată. Practică judiciară adnotată

Extras din Legea dării in plată. Practică judiciară adnotată | Autor: Aurelian-Marian Murgoci-Luca – judecator la Judecătoria Sectorului 5 București

§2. Contestaţii respinse

45. Credit contractat în franci elveţieni. Întrunirea condiţiilor impreviziunii

Impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepţional şi exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privinţa amplorii şi efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiilor prevăzute de acesta. Un astfel de eveniment excepţional poate fi considerat cel al creşterii valorii francului elveţian într‑o proporţie exagerată, imposibil de prevăzut de niciuna dintre părţi, eveniment recunoscut şi de legiuitor, motiv pentru care legiuitorul însuşi a considerat că se impune să intervină şi să creeze cadrul legislativ necesar pentru a înlătura inechităţile la care s‑a ajuns din cauza evenimentului imprevizibil, care a adus un risc supraadăugat riscului firesc ce însoţeşte un contract de credit şi în care niciuna dintre părţi nu este culpabilă de apariţia evenimentului.
Dacă debitorii au încercat mai întâi găsirea altor soluţii pentru plata creditului, în condiţiile în care au fost încheiate deja mai multe acte adiţionale pentru reeşalonarea datoriilor, ceea ce nu a fost suficient, singura soluţie de echilibrare a prestaţiilor este cea a dării în plată a imobilului ipotecat, conform Legii nr. 77/2016.

Jud. Craiova, sent. civ. nr. 6562 din 19.05.2017, nepublicată [1]

Legea-darii-in-plata

Prin acţiunea înregistrată la data de 07.10.2016, contestatoarea B. i‑a chemat în judecată pe intimaţii A. şi a solicitat admiterea contestaţiei şi consta‑ tarea neîndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a notificării formulate de debitori, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată. Arată că procedura dării în plată reprezintă o excepţie de la importante principii de drept şi chiar o încălcare a unor reguli constituţionale, aşa cum a arătat în cuprinsul excepţiei de neconstituţionalitate.
*
[1] Sentinţa nu este definitivă.

Read More

Please follow and like us:

Extras din Contenciosul fiscal. Practică judiciară adnotată şi reglementarea din noul Cod de procedură fiscală

Extras din Contenciosul fiscal. Practică judiciară adnotată şi reglementarea din noul Cod de procedură fiscală | Autor: Viorel Terzea – Judecător la Curtea de Apel Piteşti, Secția a II-a civilă

§3. Măsuri asigurătorii

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: L. GRIGORE, Desfiinţarea de drept a măsurilor asigurătorii în reglementarea actualului CPF, în Tax Magazine nr. 6/2016, p. 373‑379; a. iancu, Un avatar al art. 214 din vechiul CPF în materia măsurilor asigurătorii, în Tax Magazine nr. 10/2016, p. 663‑672.

59. Natura juridică a contestaţiei formulate împotriva măsurilor asigurătorii

Este adevărat că legiuitorul nu a precizat cu suficientă claritate dacă decizia de instituire a măsurilor asigurătorii poate fi atacată direct la instanţa de contencios administrativ sau este obligatoriu să se parcurgă şi calea administrativă prevă‑ zută de Titlul VIII din Legea nr. 207/2015, cu toate implicaţiile ce decurg din regimul acesteia. Însă modul de formulare al art. 213 alin. (13) NCPF este diferit şi se poate prezuma că legiuitorul a înţeles ca decizia de instituire a măsurilor asigurătorii să nu fie soluţionată potrivit Titlului VIII din Legea nr. 207/2015, respectiv „potrivit prezentului cod”, ci direct „la instanţa de con‑ tencios administrativ competentă”, din raţiuni ce ţin de natura instituirii acestor măsuri şi de necesitatea efectuării cu celeritate a unui control de legalitate pentru prezervarea drepturilor contribuabilului.

C.A. Suceava, s. cont. adm., dec. nr. 1355 din 18.09.2016, nepublicată

Read More

Please follow and like us:

Extras din Criminalitatea colectivă a statelor și dreptul penal al viitorului

Studiu introductiv de Prof. Univ. Dr. Aurora Ciucă, Preşedinte al Asociaţiei Vespasian V. Pella – extras din Criminalitatea colectivă a statelor și dreptul penal al viitoruluiAutor: Vespasian Pella, Traducere de: Aurora Ciuca, Alina Gentimir, Rodica Boca

Criminalitatea-colectiva_Backtowork

Read More

Please follow and like us:

Cărți recomandate pentru admiterea în profesiile juridice

  • Fișe privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Ediția a 2-a, revizuită și adăugită | Autor: Claudiu Constantin Dinu

Vezi detalii!

  • Fișe de drept civil. Editia a 2-a, revizuită și adăugită | Autori: Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae, Tudor Vlad Radulescu

Vezi detalii!

  • Fișe de procedură civilă pentru admiterea în magistratură și avocatură. Ediția a 5-a | Autori: Gabriela Răducan, Mădălina Dinu

Vezi detalii!

Read More

Please follow and like us:

Extras din Legislația profesiei de avocat

Capitolul II. Dobândirea calităţii de avocat extras din Legislația profesiei de avocatEdiție îngrijită și adnotată de Mădălina Dinu și Ștefan Spiridon

Secţiunea 1. Condiţiile de înscriere în avocatură

Art. 12. (1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.

Legislatia-profesiei-de-avocat_blog

Read More

Please follow and like us:

Extras II din Competența în materie civilă potrivit Regulamentului Bruxelles I bis (nr. 1215/2012)

Capitolul al VIII-lea. Convenţiile cu privire la competenţă | Extras din Competenţa în materie civilă potrivit Regulamentului Bruxelles I bis (nr. 1215/2012) | Gheorghe-Liviu Zidaru

Secţiunea a 4-a. Condiţiile de fond
§1. Corelaţia cu condiţiile de fond ale actului juridic

Articolul 25 din Regulament reglementează – cel puţin explicit – doar condiţiile în care poate fi încheiată o convenţie cu privire la competenţă, precum şi cerinţele de formă aplicabile acesteia.
Convenţia cu privire la competenţă constituie însă un act juridic, iar potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie, începând cu cauzele Segoura şi Estasis Salotti (precitate), cerinţele de formă sunt menite să asigure că clauza de jurisdicţie a făcut cu adevărat obiectul unui acord de voinţă al părţilor; cu alte cuvinte, cerinţele de formă trebuie să asigure existenţa reală a consimţământului, ori a actului juridic, în sensul de negotium juris. 

Read More

Please follow and like us:

Extras din Competența în materie civilă potrivit Regulamentului Bruxelles I bis (nr. 1215/2012)

Extras din Competenţa în materie civilă potrivit Regulamentului Bruxelles I bis (nr. 1215/2012) | Gheorghe-Liviu Zidaru

Secţiunea a 5-a. Competenţa exclusivă în materia înregistrării sau valabilităţii drepturilor de proprietate intelectuală

§1. Domeniul de aplicare

Potrivit art. 24 pct. 4 din Regulament, sunt exclusiv competente „în ceea ce priveşte înregistrarea sau valabilitatea brevetelor, mărcilor, desenelor şi modelelor industriale, precum şi a altor drepturi similare care necesită depunere sau înregistrare, indiferent dacă aspectul respectiv este invocat pe cale de acţiune sau de excepţie [855], instanţele din statul membru pe teritoriul căruia depunerea sau înregistrarea a fost solicitată, a avut loc sau, în temeiul unui instrument al Uniunii ori al unei convenţii internaţionale, se consideră că a avut loc.
Fără a aduce atingere competenţei pe care Oficiul European pentru Brevete o are în conformitate cu Convenţia privind acordarea brevetelor europene, semnată la München la 5 octombrie 1973, instanţele din fiecare stat membru sunt exclusiv competente [856], indiferent de domiciliu, în acţiunile privind înregistrarea sau valabilitatea unui brevet european acordat statului în cauză”.
Potrivit raportului Jenard, de vreme ce decizia de acordare a unui brevet constituie un act de suveranitate naţională, acţiunea privitoare la valabilitatea brevetului este de competenţa exclusivă a instanţelor statului respectiv (raţiuni de simetrie: statul care a acordat titlul de protecţie este competent să-l şi retragă) [857]. În acelaşi sens, s-a arătat că prevederea se întemeiază pe caracterul suveran al acordării brevetului, litigiile cu privire la acordarea şi validitatea brevetelor fiind, în dreptul german, litigii de drept administrativ, însă în majoritatea celorlalte state membre, litigii de drept civil, motiv pentru care ele intră sub incidenţa Regulamentului [858].
Intră, de asemenea, sub incidenţa Regulamentului litigiile privitoare la desene şi modele industriale, respectiv cu privire la mărci. Nu intră însă sub incidenţa normei de competenţă exclusivă litigiile privitoare la dreptul de autor (chiar în varianta copyright), întrucât acesta se naşte ope legis, iar nu prin efectul unei proceduri formalizate de acordare a unui titlu de protecţie [859]. Totodată, nu intră sub incidenţa Regulamentului Bruxelles I bis (decât cu titlu subsidiar, ca drept comun) litigiile privitoare la mărcile şi desenele comunitare (în prezent, ale Uniunii Europene), care sunt guvernate de norme de competenţă distincte [860]

Read More

Please follow and like us:

Extras din Etica profesiilor juridice | Ce reprezintă impartialitatea judecătorului?

Etica profesiilor juridice
Autor: Cristinel Ghigheci
ISBN: 978-606-27-0809-2

Etica profesiilor juridice reprezintă un ghid al cărui scop este acela de a expune și analiza principiile, valorile morale necesare oricarui profesionist și chestiunile care conturează aria de aplicare a deontologiei juridice.

Etica-profesiilor-juridice

Read More

Please follow and like us:

Capitolul al IV-lea. Căile de atac

Capitolul al IV-lea. Căile de atac

Extras din Regimul juridic al contraventiilor. O.G. nr. 2/2001 comentata. Editia a 3-a – Autori: Ovidiu Podaru, Radu Chiriță, Ioana Păsculeț

Articolul 34. [1] [Judecarea plângerii contravenţionale. Administrarea probaţiunii. Apelul]
(1) Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 236¹ şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.
(2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel. Apelul se soluţionează de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Apelul suspendă executarea hotărârii.

Read More

Please follow and like us:

Sinteza principalelor modificări aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010

Sinteza principalelor modificări aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe*

 Judecător Roxana STANCIU

Tribunalul Bucureşti

  1. Introducere

După mai bine de un an de la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 1/2016[1], prin Legea nr. 17/2017 de aprobare a acestui act normativ[2] au fost operate câteva modificări, pe alocuri de substanţă, ale dispoziţiilor Codului de procedură civilă, relevante în materia executării silite.

În cele ce urmează vom reda atât modificările aduse Codului de procedură civilă, nu doar în materia executării silite, ci şi în alte materii – procedura necontencioasă şi procedura arbitrală –, precum şi modificările aduse altor legi, dar cu impact asupra procedurii executării silite. Fără a ne propune o analiză de profunzime a acestor noi dispoziţii, vom încerca doar să prefigurăm efectele lor pe planul activităţii principalilor participanţi la jurisdicţia civilă, cu speranţa că aceste efecte se vor dovedi pozitive.

Read More

Please follow and like us:

Page 1 of 4

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor