Având în vedere că pentru prima dată în tematica examenului de primire în profesia de avocat ca avocat definitiv a fost introdusă instituția Răspunderii penale a avocatului, Claudiu Constantin Dinu - autorul Fişelor privind organizarea  şi exercitarea profesiei de avocat prezintă schematizat sediul materiei şi regimul acestei instituţii.
Pentru dezvoltarea insituţiilor din tematica examenului de primire în profesia de avocat, atât ca avocat stagiar, cât şi ca avocat definitiv a se vedea Fişele privind organizarea și exercitarea profesiei de avocatClaudiu Constantin Dinu şi Legislaţia profesiei de avocat actualizată 25 iunie 2017 ­– Mădălina Dinu şi Ştefan Spiridon.

Noţiune: răspunderea penală a avocatului este una dintre formele grave de răspundere reglementate de lege ce implică aplicarea legii penale în cazul în care se constată că, în exercitarea profesiei de avocat, se săvârşeşte, cu vinovăţia prevăzută de lege, o faptă incriminată de lege ca fiind infracţiune.

Sediul materiei: art. 26-27, art. 35, art. 39, art. 86, art. 113 din Legea nr. 51/1995; art. 7-8, art. 50, art. 58, art. 266, art. 282 din Statutul profesiei de avocat

Regimul răspunderii penale a avocatului în raport cu celelalte forme de răspundere specifice avocatului: 

  • răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală, administrativă sau civilă a avocatului;
  • pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei;
  • răspunderea penală atrage sancţiuni specifice acesteia, prevăzute de legea penală, dar şi în planul exercitării profesiei de avocat, respectiv încetarea calităţi de avocat (art. 27 din Legea nr. 51/1995);
  • urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
  • avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa;
  • dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Răspunderea penală a avocatului a fost concepută de legiuitor din perspectiva a două finalităţi diferite:

  • răspunderea penală în contextul exercitării fără drept a profesiei (răspundere aplicabilă, în realitate, „pseudo-avocaţilor”);
  • răspunderea penală circumstanţiată specificului profesiei de avocat.

Răspunderea penală în contextul exercitării fără drept a profesiei:

  • exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale;
  • fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale (infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută de art. 348 C. pen. – a se vedea, decizia nr. 15/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii).

Răspunderea penală circumstanţiată specificului profesiei de avocat:

  • raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală;
  • dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror (judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror, iar judecătorul dispune informarea avocatului);
  • avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în formă adecvată în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului (avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces);
  • avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională;
  • instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze Consiliului baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat şi să îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat;
  • la data intrării în vigoare a Legii nr. 51/1995 persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, şi-au încetat de drept activitatea, iar continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
Please follow and like us: