Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Scrierea unor reguli ale proceselor fiscale – un subiect pentru care nu există interes? | Cosmin Flavius Costaș

Editorial extras din Cluj Tax Forum Journal nr. 3/2019, disponibil în curând pe Hamangiu. Mai multe detalii despre abonamentul pentru Cluj Tax Forum Journal, aici.

Sub impresia puternică a conferințelor dedicate fiscalității din luna mai a acestui an, printre subiectele de interes pe care le dezbate și nr. 3/2019 al Cluj Tax Forum Journal-ului, îmi stăruie în minte o întrebare pe care o pun adeseori și studenților mei: cum ar fi dacă am scrie, în România, reguli pentru desfășurarea proceselor fiscale?

Read More

Despre optimizarea fiscală

Extras din volumul Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotată. Autor: Ioana Maria Costea

Evaziunea-fiscala_Costea_blog

Despre optimizarea fiscală

Gestionarea obligațiilor fiscale – regimul documentelor financiar-contabile, regimul de declarare a veniturilor impozabile, regimul de stabilire a creanțelor fiscale principale și accesorii, regimul de executare a acestor obligații, procedura de inspecție fiscală – se definește în raport cu o contrarietate de interese. Pe de o parte, contribuabilul va dori limitarea volumului său de obligații fiscale, printr-o politică de evitare a impunerii, și, pe de altă parte, instituția publică va urmări realizarea spre maxim a resurselor proprii.

Fapta contribuabilului de a acționa, în sensul evitării sau diminuării impunerii, este o reacție specifică tuturor sistemelor fiscale.

Evitarea impozitului definește „comportamentul prin care un contribuabil se sustrage de la prelevările obligatorii stabilite cu titlu de fiscalitate”[1]; consecințele juridice ale acestui comportament de evitare nu sunt constant ilicite și nici sancționate, așa cum am arătat. Unele comportamente sunt combătute penal (evaziunea fiscală), altele administrativ (evitarea fiscală, stricto sensu), iar o serie de comportamente sunt permise ori încurajate normativ (optimizarea fiscală). 

Read More

Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Extras din volumul Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotat | autor: Ioana Maria COSTEA

Despre cartea Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotat 

Lucrarea de față asigură o prezentare exhaustivă a domeniului protecției intereselor financiare naționale și incidental europene prin instrumente penale – de drept material și de drept procesual –, consacrate în legislația națională română cu scopul de a asigura integritatea bugetelor, parte a bugetului general consolidat. De asemenea, am acordat o atenție deosebită delimitărilor conceptuale, raportat la noțiunile autonome din dreptul fiscal, pe care se fundamentează fenomenul de evaziune fiscală. 0005281_evaziunea-fiscala-legea-nr-241-2005-comentata-si-adnotata_450
Comentariul cuprinde o analiză de detaliu a infracțiunilor din Legea nr. 241/2005 ce urmează două direcții: sunt prezentate normele fiscale ce constituie conduita legală – cadrul normativ specific –, urmate de o analiză a textului de incriminare – conținutul infracțiunii.

Despre autor. Ioana Maria COSTEA

Este conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde preda Drept financiar și Fiscalitate europeană. De asemenea, este și membru al Uniunii Naționale a Barourilor din Romania – avocat în Baroul Iași. Ioana Maria Costea_foto

În anul 2010 a obținut titlul de doctor în știinte juridice, cu teza de doctorat Complementaritate și subsidiaritate în combaterea evaziunii fiscale.

Extras.
Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil presupune o delimitare de incriminările de la art. 9 alin. (1) lit. b) și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Diferențierea se face prin raportare la natura venitului realizat și sistemul contabil aplicabil activității generatoare de venituri. Subliniem pentru toate ipotezele de lucru faptul că sursa impozabilă sau taxabilă nu trebuie să fie nici ocultă, nici exclusiv licită; „originea ilicită a veniturilor – realizate dintr-o activitate prohibită sau dintr-o dobândire frauduloasă, nu justifică ca acestea să fie sustrase de la impunere”[1]. În susținerea acestei opinii, invocăm dispozițiile art. 14 alin. (1) C.proc.fisc., conform cărora veniturile, alte beneficii și valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent dacă sunt obținute din activități ce îndeplinesc sau nu cerințele altor dispoziții legale.

Read More

Legislaţia proprietății intelectuale. Notă asupra ediției: „Era nevoie de o culegere (…) prin care să arătăm și celorlalți nu numai că dreptul proprietății intelectuale există, ci și că este important.”

Legislaţia proprietății intelectualeNotă asupra ediției – Ediţie îngrijită şi adnotată de Doru Trăilă

doru trailaDoru Trăilă este lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității din București, predând materii precum Dreptul proprietăţii intelectuale și Drept civil (Contracte și Succesiuni). Avocat cu o activitate profesională de aproape 20 de ani, Doru Trăilă a acumulat o experiență considerabilă într-o arie extinsă și variată precum: contracte, fuziuni și achiziţii, insolvenţă, proprietate intelectuală, drept societar, imobiliare, publicitate, media, telecomunicaţii și energie, piața de capital și infracţiuni de afaceri.

O culegere de legislație, prin natura ei, nu ar trebui să aibă o istorie proprie, pentru că, până la urmă, nu reprezintă decât un instrument de lucru, iar utilitatea este în mod automat relativă – neavând, așadar, vocația universală a unei opere literar-artistice.

Cu toate acestea, culegerea de legislație din materia proprietăţii intelectuale are o istorie aparte – începută cu o masivă lucrare realizată de profesorii noștri Lucian Mihai și Romeo Popescu și care a satisfăcut, pentru mai bine de 10 ani, generații de studenți și de practicieni, cu atât mai importantă cu cât, în acei ani, accesul la programe legislative era o problemă de viitor.

Pentru mine, istoria culegerii de legislație în materia proprietății intelectuale a continuat cu un proiect inițiat, la fel ca și acest proiect, tot de directorul editorial al Editurii Hamangiu, Doru Pădurariu, care ne-a rugat pe mine și pe prietenul meu Răzvan Dincă să facem o alcătuire structurată în două volume – primul cuprinzând legislația națională, iar cel de-al doilea legislația internațională – convenții, tratate, acte ale Uniunii Europene.

Legislatia-proprietatii-intelectuale_D_Traila

În 2018, când am discutat iarăși cu editura despre culegere, după o ezitare determinată de dimensiunile la care ar ajunge o astfel de lucrare – ce trebuia să cuprindă totul – am realizat că nu a dispărut utilitatea acestui instrument, chiar și în forma unui unic volum, pentru că, în afara plăcerii de a răsfoi pagini de hârtie, iar nu de a da o căutare seacă într-un program de legislație, cei ce, în activitatea lor, au nevoie de actele normative aplicabile domeniului proprietății intelectuale, vor descoperi că este mult mai ușor să aibă totul la îndemână, organizat pe materii și, pe cât posibil, în cadrul fiecărei materii, pe două secțiuni – legislație internă și legislație internațională. Am renunțat la ordonarea clasică a actelor normative pe materii, care debuta invariabil cu invenția, pentru un considerent de ordin practic: mărcile, prin dinamica imprimată de piață, sunt mult mai actuale și mai prezente în viața juridică decât invențiile, astfel încât totul a fost reorientat din această perspectivă. 

Read More

[Extras #4] TVA de la A la Z. Ghid practic. Prevederi privind asocierile în participațiune

Fragmentul face parte din CAPITOLUL XI. OBLIGAȚII. Secțiunea a 7-a. Evidența operaţiunilor – art. 321 C. fisc – din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic | autor: Mariana Vizoli

TVA-de-la-A-la-Z_Vizoli

2.1. Reglementare

770. Conform art. 321 alin. (5) C. fisc., în cazul asocierilor în participațiune care nu dau naștere unei persoane impozabile, drepturile și obligațiile privind TVA revin asociatului care contabilizează veniturile și cheltuielile asocierii, conform contractului încheiat între părți. Directiva TVA nu conține prevederi specifice asocierilor, drept pentru care în această materie este aplicabilă jurisprudența C.J.U.E. Astfel, normele de aplicare de la pct. 102, referitoare la asocierea în participațiune, transpun jurisprudența C.J.U.E. în cauza C-77/01, EDM.
La art. 269 alin. (11) C. fisc. se menționează că asocierile în participațiune nu dau naștere unei persoane impozabile separate. Sunt tratate drept asocieri în participațiune și asocierile de tip joint-venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care respectă prevederile de la pct. 102 din normele metodologice. A fost necesară această precizare, întrucât Codul civil nu reglementează astfel de asocieri. Pe de altă parte, chiar dacă un contract este numit drept contract de asociere în participațiune, nu este o garanție a aplicabilității măsurilor ce oferă o serie de simplificări pentru asocieri prevăzute la pct. 102 din normele metodologice, fiind necesar ca asocierea să acționeze respectând condițiile prevăzute la pct. 102 alin. (1) din norme pentru a fi tratată și din punct de vedere fiscal drept asociere în participațiune.
Redăm în continuare prevederi din Codul civil referitoare la asocierea în participație: 

Read More

[Extras #3] TVA de la A la Z. Ghid practic. Sume achitate în numele și în contul altei persoane

Fragment din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic | autor: Mariana Vizoli. Sume achitate în numele și în contul altei persoane 

TVA-de-la-A-la-Z_Vizoli
200.
Sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul unui contract de leasing financiar sau operațional şi refacturează locatarului costul exact al asigurării, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane, nu se cuprind în baza impozabilă a TVA [art. 286 alin. (4) lit. e) C. fisc.]

Read More

[Extras #2] TVA de la A la Z. Ghid practic. Cupoanele cu scop unic

Fragment despre Cupoanele cu scop unic, selectat din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic | autor: Mariana Vizoli

TVA-de-la-A-la-Z_Vizoli

76. Din definiția cuponului valoric, valabilă atât pentru cel cu scop unic, cât și pentru cel cu scop multiplu, se desprind deja diferențele față de legislația care a fost aplicabilă anterior.

Un cupon cu scop unic, conform jurisprudenţei C.J.U.E. și a pct. 25 alin. (5) din norme, era un cupon pentru care toate elementele necesare determinării bunurilor sau serviciilor care urmau să fie achiziționate, erau determinate cu exactitate [1].

[1] C.J.U.E., cauza C-419/02, BUPA Hospitals Ltd and Goldsborough Developments Ltd c. Commissioners of Customs & Excise, Hotărârea din 21 februarie 2006, ECLI:EU:C:2006:122.

Jurisprudența C.J.U.E. Cauza C-419/02, BUPA Hospitals and Goldsborough Developments. 48. Articolul 10 alin. (2) al doilea paragraf se îndepărtează de această ordine cronologică, prevăzând că, în cazul în care se efectuează o plată în avans, TVA devine exigibilă fără ca oferta să fi fost încă efectuată. Pentru ca această taxă să devină exigibilă într-o astfel de situație, toate informațiile relevante referitoare la evenimentul generator, și anume livrarea ulterioară sau executarea ulterioară, trebuie deja cunoscute și, în consecință, (…) , atunci când se efectuează plata în avans, trebuie să fie identificată cu precizie bunurile sau serviciile.

Deși jurisprudența C.J.U.E. trata drept avansuri sumele încasate pentru vânzarea unui cupon cu scop unic, în legislația națională au fost reglementate câteva excepții, considerându-se că are loc chiar faptul generator de taxă dacă la vânzarea unui cupon cu scop unic era acoperită integral contravaloarea bunurilor sau serviciilor care urmau a fi achiziţionate (exemple, în acest sens, fiind biletele la spectacole, cartelele telefonice, bonurile de combustibil).

Read More

[Extras #1] TVA de la A la Z. Ghid practic. Livrările de bunuri imobile

Acest fragment, referitor la Livrările de bunuri imobile, selectat din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic, face parte din Capitolul al VII-lea. Operațiuni scutite de taxă.

Despre carte. TVA de la A la Z. Ghid practic

Orice persoană impozabilă care furnizează bunuri sau servicii și achiziționează bunuri sau servicii va trebui să determine care este regimul de TVA aplicabil acestor operațiuni.
Cum se aplică legislația privind TVA? Care sunt coordonatele? Care este faptul generator? Este taxă deductibilă sau nu? Ce cote și alte obligaţii declarative se aplică?
TVA de la A la Z. Ghid practic este o carte-îndrumar care vine în ajutorul celor interesați atât de legislația TVA, cât și de elementele care facilitează înțelegerea noțiunilor specifice. Mai mult, TVA de la A la Z. Ghid practic oferă o explicație clară pe firul Codului fiscal și a normelor metodologice de aplicare, atât în contextul legislației europene, cât și a practicii Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Cu acest scop, cartea stabilește o întâlnire între cei interesați (sau prinși fără voie) în acest domeniu și un expert ancorat temeinic și bun înțelegător al acestor realități volatile, doamna Mariana Vizoli. Suntem convinși că întâlnirea cu taxa pe valoarea adăugată pe care ne-o propune această lucrare poate fi cel puțin un început în asamblarea noțiunilor, înțelegerea mecanismelor, perceperea problematicii și, totodată, o sursă de noi incertitudini constructive.

Despre autor

Mariana Vizoli_TVA de la A la ZMariana Vizoli a avut o carieră de 18 ani în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, unde a îndeplinit mai multe funcţii, printre care director, director general adjunct, director general al Direcţiei generale de legislaţie Cod fiscal şi reglementări vamale şi secretar de stat pe probleme de fiscalitate. În perioada respectivă a făcut parte din grupurile de lucru organizate pentru asimilarea aquis-ului comunitar în legislaţia naţională. A coordonat elaborarea Documentului de poziţie a României – Fiscalitate – TVA, necesar pentru aderarea la Uniunea Europeană. Ulterior a coordonat modificarea Codului fiscal pentru a transpune directivele în domeniul TVA la data aderării în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE. Doamna Vizoli a coordonat procesul de rescriere a noului Cod fiscal şi a tuturor actelor normative date în aplicarea Codului fiscal – Titlul VII – TVA: norme metodologice, ordine ale ministrului finanțelor publice. A susţinut numeroase conferinţe şi seminare pe probleme de fiscalitate, atât pentru instruirea inspectorilor fiscali din A.N.A.F., cât şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, organizate de Camera Consultanților Fiscali, CECCAR, Camera de Comerţ şi Industrie, alţi organizatori de evenimente/formare profesională. A fost membră în Comisia Fiscală Centrală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi reprezentant al României la Comitetul fiscal al UE în perioada 2005-2016.
În prezent este consultant fiscal independent, colaborator cu firma Soter&Partners, membru în Consiliul Superior al Camerei Consultanților Fiscali, fiind implicată în activitatea de consultanţă fiscală, susţinerea de seminare şi conferinţe pe probleme de fiscalitate. Reprezintă Camera Consultanților Fiscali la şedinţele CFE (Confederația Fiscală Europeană), unde se dezbat, printre altele, proiectele de directive elaborate de Comisia Europeană şi se analizează modul de aplicare a deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Livrările de bunuri imobile, volumul TVA de la A la Z. Ghid practic. Capitolul al VII-lea. Operațiuni scutite de taxă.

A. Persoanele fizice care construiesc imobile în vederea vânzării

324. În cazul construirii de bunuri imobile de către o persoană fizică în vederea vânzării, activitatea economică este considerată începută în momentul în care persoana fizică intenţionează să efectueze o astfel de activitate, iar intenţia acesteia trebuie apreciată în baza elementelor obiective, de exemplu, faptul că aceasta începe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare iniţierii activităţii economice. Cu alte cuvinte, primele cheltuieli angajate de persoana fizică pentru construcția unui imobil care nu este destinat a fi locuință proprie, echivalează cu începutul unei activități economice din punct de vedere fiscal. Datorită acestei prevederi, persoanele fizice care construiesc imobile nu se pot prevala de prevederile referitoare la prima tranzacție ocazională.

Read More

Aritmetica în dreptul succesoral. Observaţii referitoare la aplicarea art. 1090 C.civ. [1] | Prof. univ. dr. Gabriel BOROI

Studiu introductiv de Prof. univ. dr. Gabriel BOROI [2]

Studiul se regăsește în varianta completă în Codul civil şi Legea de punere în aplicare. Ediţie actualizată la 14 iunie 2019.

1. Consideraţii introductive
În acest studiu ne propunem să abordăm unele aspecte (mai puţin sau chiar deloc analizate în literatura de specialitate) privind stabilirea drepturilor succesorale atunci când soţul supravieţuitor, beneficiar al unei liberalităţi neraportabile, vine la moştenire împreună cu descendenţii defunctului, dintre care cel puţin unul nu este şi descendent al soţului supravieţuitor [3].

[1] Acest studiu va reprezenta un capitol dintr‑o lucrare în curs de elaborare, care va fi intitulată Aritmetica în dreptul civil. Îndrumar practic pentru rezolvarea unor situaţii juridice în materie succesorală.
[2] Rector al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, formator la Institutul Notarial Român.
[3] Pentru analiza art. 1090 C.civ. (noţiunea de alţi descendenţi decât cei comuni, liberalităţile ce cad sub incidenţa acestui text de lege, partea descendentului care a primit cel mai puţin, sancţiunea depăşirii cotităţii disponibile speciale etc.), a se vedea, spre exemplu: Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, vol. II, Moştenirea testamentară, ed. a 4‑a actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2019, p. 288‑301; I. Nicolae, Devoluţiunea legală şi testamentară a moştenirii, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, p. 447‑452; G. Boroi, I. Nicolae, Fişa nr. 30 – Rezerva succesorală. Cotitatea disponibilă. Reducţiunea liberalităţilor excesive, în G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, Fişe de drept civil. Partea generală. Persoanele. Drepturile reale principale. Obligaţiile. Contractele. Moştenirea. Familia, ed. a 4‑a revizuită şi adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2019, p. 866‑872 şi p. 877.
Pentru prezentarea în sinteză a problemelor pe care fostul art. 939 C.civ. 1864 le‑a ridicat în practică, inclusiv pentru formula corespunzătoare reglementării anterioare, a se vedea E. Boroi, G. Boroi, Corelaţia dintre prevederile articolului 939 din Codul civil şi Decretul‑lege nr. 319/1944, în Revista română de drept nr. 9‑12/1989, p. 26‑32, iar pentru o analiză în detaliu, a se vedea R. Popescu, Dreptul de moştenire. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile moştenirii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2004, p. 162‑196.
Menţionez că, atunci când, împreună cu sora mea, judecător Cristina Iulia Tarcea (actualmente Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), am coordonat de facto lucrările de finalizare a Proiectului Codului civil, adoptat (doar) de Senatul României în anul 2004, nu am inclus şi un text care să reglementeze cotitatea disponibilă specială, nu atât în considerarea criticilor care s‑au adus în doctrină fostului art. 939 C.civ. 1864 (şi ulterior actualului art. 1090 C.civ.), cât mai ales a dificultăţilor reale pe care le‑ar fi ridicat o asemenea dispoziţie legală, inclusiv în privinţa situaţiilor de distins şi a calculului aritmetic în unele dintre aceste situaţii.

Read More

Accesiunea | Extras din Fișe de drept civil, ediția a 4-a

Vă prezentăm un extras din noua ediție a volumului Fișe de drept civil.
Autori: Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat , Ioana Nicolae

Fişa nr. 13 ACCESIUNEA

I. CONSIDERAŢII GENERALE

Noțiune – mod de dobândire a dreptului de proprietate care constă în încorporarea materială a unui lucru considerat mai puţin important într-un lucru considerat mai important.

Definiția legală – prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeşte cu bunul ori se încorporează în acesta, dacă legea nu prevede altfel (art. 567 C.civ.).

Formele accesiunii: 
1. după procedeul prin care are loc unirea sau încorporarea lucrurilor:

a) accesiunea naturală (unirea sau încorporarea este urmarea unui eveniment natural – art. 569-576 C.civ.);
b) accesiunea artificială (rezultă din fapta proprietarului ori a unei alte persoane – art. 577-597 C.civ.);

2. după natura bunului principal:

a) accesiunea mobiliară (ambele lucruri sunt mobile – art. 598-601 C.civ.);
b) accesiunea imobiliară (lucrul principal este imobil, fără a conta că bunul accesoriu este imobil sau mobil – art. 569-597 C.civ.).

II. ACCESIUNEA IMOBILIARĂ NATURALĂ

1. Noțiune

Noţiune – unirea a două bunuri, dintre care cel puţin bunul principal este un imobil, ca urmare a unui eveniment natural.

Read More

Page 1 of 23

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén