Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Judecata în cazul recunoașterii învinuirii: Principalele modificări aduse formei originare de reglementare

Extras din volumul Judecata în cazul recunoașterii învinuirii. Autor: Victor Văduva
Secţiunea a 2‑a. Principalele modificări aduse formei originare de reglementare
§ 1. Momentul procesual

129. În noul model al procesului penal, citirea actului de sesizare nu mai reprezintă actul prin care se marchează momentul începerii cercetării judecătoreşti, această activitate, împreună cu aducerea la cunoştinţa inculpatului a învinuirii şi a drepturilor acestuia, găsindu‑şi poziţionarea firească în cadrul etapei preliminare începerii cercetării judecătoreşti.
Această nouă construcţie a judecăţii în primă instanţă vine să înlăture una dintre deficienţele construcţiei juridice anterioare a procedurii abreviate, asumate de legiuitor prin alegerea variantei articolului unic de reglementare, potrivit căreia momentul la care inculpatul îşi putea manifesta voinţa de a fi judecat în această procedură preceda pe cel acordat citirii actului de sesizare şi aducerii la cunoştinţă a învinuirii.

Dacă această ordine ar fi fost respectată de instanţe, ar fi creat situaţia inechitabilă în care inculpatul trebuia să pledeze vinovat înainte de a i se aduce la cunoştinţă în concret acuzaţia[2]. În practică, instanţele au înţeles această neregularitate, astfel că aduceau învinuirea la cunoştinţa inculpatului înainte de a‑i da posibilitatea să‑şi expună poziţia cu privire la aceasta şi la procedura în care înţelegea să se judece.

Judecata-in-cazul-recunoasterii-invinuirii_VADUVA

Read More

Perioade asimilate stagiului de cotizare | Legea pensiilor comentată și adnotată

Extras din volumul Legea pensiilor comentată și adnotată. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii – prezentare comparativă autor: Ion Rebeca

Legea-pensiilor_Rebeca.jpg

Art. 49. [Perioade asimilate stagiului de cotizare]

(1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:

a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006 de indemnizații de asigurări sociale, acordate potrivit legii;

Read More

O perspectivă constituțională asupra hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza Achmea

Prezentul extras face parte din volumul In Honorem Ioan Muraru. Despre Constitutie in mileniul IIICoordonatori: Ștefan Deaconu, Elena Simina Tănăsescu 

In Honorem Ioan Muraru

O perspectivă constituțională asupra hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza Achmea.

Prof. univ. dr. Flavius Antoniu BAIAS
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Constantin PINTILIE
Avocat, Baroul București

Rezumat: Articolul analizează implicațiile recentei hotărâri aparținând Curții de la Luxemburg, pronunțate în cauza Achmea, aducând în discuție caracterul său ultra vires, în sensul că ar putea reprezenta o încălcare a prerogativelor exclusive pe care statele membre ale UE și le-au păstrat. Printre acestea, se numără, pe termen scurt, blocarea executării pe teritoriul unional a unei obligații în valoare de cel puțin 22,1 milioane de euro pe care statul slovac o datora unui investitor privat, iar pe termen lung, desființarea tratatelor bilaterale de investiții (TBI) dintre statele membre, măsură pe care majoritatea statelor membre UE s-au angajat până în luna decembrie a acestui an să o pună în aplicare. Chiar dacă pentru moment, Slovacia și celelalte state care au susținut incompatibilitatea mecanismului de soluționare a disputelor rezultând din TBI-uri cu tratatele Uniunii sunt aparent încântate de soluția din Achmea, reversul medaliei s-ar putea să fie observat ceva mai târziu.

Cuvinte-cheie: arbitraj, investiții, drept unional, tratat bilateral de investiții, constituționalitate, caracter ultra vires.

Read More

Scrierea unor reguli ale proceselor fiscale – un subiect pentru care nu există interes? | Cosmin Flavius Costaș

Editorial extras din Cluj Tax Forum Journal nr. 3/2019, disponibil în curând pe Hamangiu. Mai multe detalii despre abonamentul pentru Cluj Tax Forum Journal, aici.

Sub impresia puternică a conferințelor dedicate fiscalității din luna mai a acestui an, printre subiectele de interes pe care le dezbate și nr. 3/2019 al Cluj Tax Forum Journal-ului, îmi stăruie în minte o întrebare pe care o pun adeseori și studenților mei: cum ar fi dacă am scrie, în România, reguli pentru desfășurarea proceselor fiscale?

Read More

Despre optimizarea fiscală

Extras din volumul Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotată. Autor: Ioana Maria Costea

Evaziunea-fiscala_Costea_blog

Despre optimizarea fiscală

Gestionarea obligațiilor fiscale – regimul documentelor financiar-contabile, regimul de declarare a veniturilor impozabile, regimul de stabilire a creanțelor fiscale principale și accesorii, regimul de executare a acestor obligații, procedura de inspecție fiscală – se definește în raport cu o contrarietate de interese. Pe de o parte, contribuabilul va dori limitarea volumului său de obligații fiscale, printr-o politică de evitare a impunerii, și, pe de altă parte, instituția publică va urmări realizarea spre maxim a resurselor proprii.

Fapta contribuabilului de a acționa, în sensul evitării sau diminuării impunerii, este o reacție specifică tuturor sistemelor fiscale.

Evitarea impozitului definește „comportamentul prin care un contribuabil se sustrage de la prelevările obligatorii stabilite cu titlu de fiscalitate”[1]; consecințele juridice ale acestui comportament de evitare nu sunt constant ilicite și nici sancționate, așa cum am arătat. Unele comportamente sunt combătute penal (evaziunea fiscală), altele administrativ (evitarea fiscală, stricto sensu), iar o serie de comportamente sunt permise ori încurajate normativ (optimizarea fiscală). 

Read More

Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Extras din volumul Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotat | autor: Ioana Maria COSTEA

Despre cartea Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotat 

Lucrarea de față asigură o prezentare exhaustivă a domeniului protecției intereselor financiare naționale și incidental europene prin instrumente penale – de drept material și de drept procesual –, consacrate în legislația națională română cu scopul de a asigura integritatea bugetelor, parte a bugetului general consolidat. De asemenea, am acordat o atenție deosebită delimitărilor conceptuale, raportat la noțiunile autonome din dreptul fiscal, pe care se fundamentează fenomenul de evaziune fiscală. 0005281_evaziunea-fiscala-legea-nr-241-2005-comentata-si-adnotata_450
Comentariul cuprinde o analiză de detaliu a infracțiunilor din Legea nr. 241/2005 ce urmează două direcții: sunt prezentate normele fiscale ce constituie conduita legală – cadrul normativ specific –, urmate de o analiză a textului de incriminare – conținutul infracțiunii.

Despre autor. Ioana Maria COSTEA

Este conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde preda Drept financiar și Fiscalitate europeană. De asemenea, este și membru al Uniunii Naționale a Barourilor din Romania – avocat în Baroul Iași. Ioana Maria Costea_foto

În anul 2010 a obținut titlul de doctor în știinte juridice, cu teza de doctorat Complementaritate și subsidiaritate în combaterea evaziunii fiscale.

Extras.
Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil presupune o delimitare de incriminările de la art. 9 alin. (1) lit. b) și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Diferențierea se face prin raportare la natura venitului realizat și sistemul contabil aplicabil activității generatoare de venituri. Subliniem pentru toate ipotezele de lucru faptul că sursa impozabilă sau taxabilă nu trebuie să fie nici ocultă, nici exclusiv licită; „originea ilicită a veniturilor – realizate dintr-o activitate prohibită sau dintr-o dobândire frauduloasă, nu justifică ca acestea să fie sustrase de la impunere”[1]. În susținerea acestei opinii, invocăm dispozițiile art. 14 alin. (1) C.proc.fisc., conform cărora veniturile, alte beneficii și valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent dacă sunt obținute din activități ce îndeplinesc sau nu cerințele altor dispoziții legale.

Read More

Legislaţia proprietății intelectuale. Notă asupra ediției: „Era nevoie de o culegere (…) prin care să arătăm și celorlalți nu numai că dreptul proprietății intelectuale există, ci și că este important.”

Legislaţia proprietății intelectualeNotă asupra ediției – Ediţie îngrijită şi adnotată de Doru Trăilă

doru trailaDoru Trăilă este lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității din București, predând materii precum Dreptul proprietăţii intelectuale și Drept civil (Contracte și Succesiuni). Avocat cu o activitate profesională de aproape 20 de ani, Doru Trăilă a acumulat o experiență considerabilă într-o arie extinsă și variată precum: contracte, fuziuni și achiziţii, insolvenţă, proprietate intelectuală, drept societar, imobiliare, publicitate, media, telecomunicaţii și energie, piața de capital și infracţiuni de afaceri.

O culegere de legislație, prin natura ei, nu ar trebui să aibă o istorie proprie, pentru că, până la urmă, nu reprezintă decât un instrument de lucru, iar utilitatea este în mod automat relativă – neavând, așadar, vocația universală a unei opere literar-artistice.

Cu toate acestea, culegerea de legislație din materia proprietăţii intelectuale are o istorie aparte – începută cu o masivă lucrare realizată de profesorii noștri Lucian Mihai și Romeo Popescu și care a satisfăcut, pentru mai bine de 10 ani, generații de studenți și de practicieni, cu atât mai importantă cu cât, în acei ani, accesul la programe legislative era o problemă de viitor.

Pentru mine, istoria culegerii de legislație în materia proprietății intelectuale a continuat cu un proiect inițiat, la fel ca și acest proiect, tot de directorul editorial al Editurii Hamangiu, Doru Pădurariu, care ne-a rugat pe mine și pe prietenul meu Răzvan Dincă să facem o alcătuire structurată în două volume – primul cuprinzând legislația națională, iar cel de-al doilea legislația internațională – convenții, tratate, acte ale Uniunii Europene.

Legislatia-proprietatii-intelectuale_D_Traila

În 2018, când am discutat iarăși cu editura despre culegere, după o ezitare determinată de dimensiunile la care ar ajunge o astfel de lucrare – ce trebuia să cuprindă totul – am realizat că nu a dispărut utilitatea acestui instrument, chiar și în forma unui unic volum, pentru că, în afara plăcerii de a răsfoi pagini de hârtie, iar nu de a da o căutare seacă într-un program de legislație, cei ce, în activitatea lor, au nevoie de actele normative aplicabile domeniului proprietății intelectuale, vor descoperi că este mult mai ușor să aibă totul la îndemână, organizat pe materii și, pe cât posibil, în cadrul fiecărei materii, pe două secțiuni – legislație internă și legislație internațională. Am renunțat la ordonarea clasică a actelor normative pe materii, care debuta invariabil cu invenția, pentru un considerent de ordin practic: mărcile, prin dinamica imprimată de piață, sunt mult mai actuale și mai prezente în viața juridică decât invențiile, astfel încât totul a fost reorientat din această perspectivă. 

Read More

[Extras #4] TVA de la A la Z. Ghid practic. Prevederi privind asocierile în participațiune

Fragmentul face parte din CAPITOLUL XI. OBLIGAȚII. Secțiunea a 7-a. Evidența operaţiunilor – art. 321 C. fisc – din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic | autor: Mariana Vizoli

TVA-de-la-A-la-Z_Vizoli

2.1. Reglementare

770. Conform art. 321 alin. (5) C. fisc., în cazul asocierilor în participațiune care nu dau naștere unei persoane impozabile, drepturile și obligațiile privind TVA revin asociatului care contabilizează veniturile și cheltuielile asocierii, conform contractului încheiat între părți. Directiva TVA nu conține prevederi specifice asocierilor, drept pentru care în această materie este aplicabilă jurisprudența C.J.U.E. Astfel, normele de aplicare de la pct. 102, referitoare la asocierea în participațiune, transpun jurisprudența C.J.U.E. în cauza C-77/01, EDM.
La art. 269 alin. (11) C. fisc. se menționează că asocierile în participațiune nu dau naștere unei persoane impozabile separate. Sunt tratate drept asocieri în participațiune și asocierile de tip joint-venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale, care respectă prevederile de la pct. 102 din normele metodologice. A fost necesară această precizare, întrucât Codul civil nu reglementează astfel de asocieri. Pe de altă parte, chiar dacă un contract este numit drept contract de asociere în participațiune, nu este o garanție a aplicabilității măsurilor ce oferă o serie de simplificări pentru asocieri prevăzute la pct. 102 din normele metodologice, fiind necesar ca asocierea să acționeze respectând condițiile prevăzute la pct. 102 alin. (1) din norme pentru a fi tratată și din punct de vedere fiscal drept asociere în participațiune.
Redăm în continuare prevederi din Codul civil referitoare la asocierea în participație: 

Read More

[Extras #3] TVA de la A la Z. Ghid practic. Sume achitate în numele și în contul altei persoane

Fragment din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic | autor: Mariana Vizoli. Sume achitate în numele și în contul altei persoane 

TVA-de-la-A-la-Z_Vizoli
200.
Sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul unui contract de leasing financiar sau operațional şi refacturează locatarului costul exact al asigurării, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane, nu se cuprind în baza impozabilă a TVA [art. 286 alin. (4) lit. e) C. fisc.]

Read More

[Extras #2] TVA de la A la Z. Ghid practic. Cupoanele cu scop unic

Fragment despre Cupoanele cu scop unic, selectat din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic | autor: Mariana Vizoli

TVA-de-la-A-la-Z_Vizoli

76. Din definiția cuponului valoric, valabilă atât pentru cel cu scop unic, cât și pentru cel cu scop multiplu, se desprind deja diferențele față de legislația care a fost aplicabilă anterior.

Un cupon cu scop unic, conform jurisprudenţei C.J.U.E. și a pct. 25 alin. (5) din norme, era un cupon pentru care toate elementele necesare determinării bunurilor sau serviciilor care urmau să fie achiziționate, erau determinate cu exactitate [1].

[1] C.J.U.E., cauza C-419/02, BUPA Hospitals Ltd and Goldsborough Developments Ltd c. Commissioners of Customs & Excise, Hotărârea din 21 februarie 2006, ECLI:EU:C:2006:122.

Jurisprudența C.J.U.E. Cauza C-419/02, BUPA Hospitals and Goldsborough Developments. 48. Articolul 10 alin. (2) al doilea paragraf se îndepărtează de această ordine cronologică, prevăzând că, în cazul în care se efectuează o plată în avans, TVA devine exigibilă fără ca oferta să fi fost încă efectuată. Pentru ca această taxă să devină exigibilă într-o astfel de situație, toate informațiile relevante referitoare la evenimentul generator, și anume livrarea ulterioară sau executarea ulterioară, trebuie deja cunoscute și, în consecință, (…) , atunci când se efectuează plata în avans, trebuie să fie identificată cu precizie bunurile sau serviciile.

Deși jurisprudența C.J.U.E. trata drept avansuri sumele încasate pentru vânzarea unui cupon cu scop unic, în legislația națională au fost reglementate câteva excepții, considerându-se că are loc chiar faptul generator de taxă dacă la vânzarea unui cupon cu scop unic era acoperită integral contravaloarea bunurilor sau serviciilor care urmau a fi achiziţionate (exemple, în acest sens, fiind biletele la spectacole, cartelele telefonice, bonurile de combustibil).

Read More

Page 1 of 24

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén