Studiu introductiv de Prof. univ. dr. Gabriel BOROI [2]
Studiul se regăsește în varianta completă în Codul civil şi Legea de punere în aplicare. Ediţie actualizată la 14 iunie 2019.
1. Consideraţii introductive
În acest studiu ne propunem să abordăm unele aspecte (mai puţin sau chiar deloc analizate în literatura de specialitate) privind stabilirea drepturilor succesorale atunci când soţul supravieţuitor, beneficiar al unei liberalităţi neraportabile, vine la moştenire împreună cu descendenţii defunctului, dintre care cel puţin unul nu este şi descendent al soţului supravieţuitor [3].
[1] Acest studiu va reprezenta un capitol dintr‑o lucrare în curs de elaborare, care va fi intitulată Aritmetica în dreptul civil. Îndrumar practic pentru rezolvarea unor situaţii juridice în materie succesorală.
[2] Rector al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, formator la Institutul Notarial Român.
[3] Pentru analiza art. 1090 C.civ. (noţiunea de alţi descendenţi decât cei comuni, liberalităţile ce cad sub incidenţa acestui text de lege, partea descendentului care a primit cel mai puţin, sancţiunea depăşirii cotităţii disponibile speciale etc.), a se vedea, spre exemplu: Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral, vol. II, Moştenirea testamentară, ed. a 4‑a actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2019, p. 288‑301; I. Nicolae, Devoluţiunea legală şi testamentară a moştenirii, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, p. 447‑452; G. Boroi, I. Nicolae, Fişa nr. 30 – Rezerva succesorală. Cotitatea disponibilă. Reducţiunea liberalităţilor excesive, în G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, Fişe de drept civil. Partea generală. Persoanele. Drepturile reale principale. Obligaţiile. Contractele. Moştenirea. Familia, ed. a 4‑a revizuită şi adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2019, p. 866‑872 şi p. 877.
Pentru prezentarea în sinteză a problemelor pe care fostul art. 939 C.civ. 1864 le‑a ridicat în practică, inclusiv pentru formula corespunzătoare reglementării anterioare, a se vedea E. Boroi, G. Boroi, Corelaţia dintre prevederile articolului 939 din Codul civil şi Decretul‑lege nr. 319/1944, în Revista română de drept nr. 9‑12/1989, p. 26‑32, iar pentru o analiză în detaliu, a se vedea R. Popescu, Dreptul de moştenire. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile moştenirii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2004, p. 162‑196.
Menţionez că, atunci când, împreună cu sora mea, judecător Cristina Iulia Tarcea (actualmente Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), am coordonat de facto lucrările de finalizare a Proiectului Codului civil, adoptat (doar) de Senatul României în anul 2004, nu am inclus şi un text care să reglementeze cotitatea disponibilă specială, nu atât în considerarea criticilor care s‑au adus în doctrină fostului art. 939 C.civ. 1864 (şi ulterior actualului art. 1090 C.civ.), cât mai ales a dificultăţilor reale pe care le‑ar fi ridicat o asemenea dispoziţie legală, inclusiv în privinţa situaţiilor de distins şi a calculului aritmetic în unele dintre aceste situaţii.
