Vă prezentăm un extras din noua ediție a volumului Fișe de drept civil.
Autori: Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat , Ioana Nicolae

Fişa nr. 13 ACCESIUNEA

I. CONSIDERAŢII GENERALE

Noțiune – mod de dobândire a dreptului de proprietate care constă în încorporarea materială a unui lucru considerat mai puţin important într-un lucru considerat mai important.

Definiția legală – prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeşte cu bunul ori se încorporează în acesta, dacă legea nu prevede altfel (art. 567 C.civ.).

Formele accesiunii: 
1. după procedeul prin care are loc unirea sau încorporarea lucrurilor:

a) accesiunea naturală (unirea sau încorporarea este urmarea unui eveniment natural – art. 569-576 C.civ.);
b) accesiunea artificială (rezultă din fapta proprietarului ori a unei alte persoane – art. 577-597 C.civ.);

2. după natura bunului principal:

a) accesiunea mobiliară (ambele lucruri sunt mobile – art. 598-601 C.civ.);
b) accesiunea imobiliară (lucrul principal este imobil, fără a conta că bunul accesoriu este imobil sau mobil – art. 569-597 C.civ.).

II. ACCESIUNEA IMOBILIARĂ NATURALĂ

1. Noțiune

Noţiune – unirea a două bunuri, dintre care cel puţin bunul principal este un imobil, ca urmare a unui eveniment natural.

2. Cazurile de accesiune imobiliară naturală prevăzute de Codul civil și regimul lor juridic

Aluviunile – constau în adăugirile de teren la malurile apelor curgătoare, care revin proprietarului fondului riveran, numai dacă ele se formează treptat (art. 569 C.civ.).

Terenul lăsat de apele curgătoare. Terenul lăsat de apele stătătoare

– terenul lăsat de apele curgătoare care s-au retras treptat de la ţărm va fi dobândit de către proprietarul fondului riveran (art. 570 C.civ.);
– proprietarul terenului înconjurat de heleşteie, iazuri, canale şi alte asemenea ape stătătoare nu devine proprietarul terenurilor apărute prin scăderea temporară a acestor ape sub înălţimea de scurgere, după cum nici proprietarul acestor ape nu dobândeşte niciun drept asupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice (art. 571 C.civ.).

Avulsiunea – constă în smulgerea bruscă a unei porţiuni de mal din teren şi alipirea acesteia la terenul altui proprietar riveran, ca efect al acţiunii unei ape curgătoare, caz în care proprietarul terenului de la care a fost smulsă porţiunea de mal nu pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data faptului (art. 572 C.civ.);
– după expirarea termenului de un an, proprietarul fondului la care a fost alipită porţiunea de mal smulsă va deveni proprietar al acesteia prin accesiune, evident, cu excepţia situaţiei când ruperea s-a produs de la un teren proprietate publică.

Albiile râurilor, insulele şi prundişurile. Insulele nou-formate
– albiile râurilor aparţin proprietarilor riverani, cu excepţia acelora care, potrivit legii, fac obiectul proprietăţii publice [art. 573 alin. (1) C.civ.];
– insulele şi prundişurile care nu sunt în legătură cu terenurile având malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei; dacă insula aparţine proprietarilor riverani şi trece peste jumătatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra părţii de insulă ce se întinde spre el pornind de la jumătatea apei [art. 573 alin. (2) şi (3) C.civ.]; nici în ipoteza insulelor sau prundişurilor nu va opera accesiunea în cazul apelor care fac obiectul proprietăţii publice;
– cât priveşte insulele nou-formate, în cazul în care o apă curgătoare, formându-şi un braţ nou, înconjoară terenul unui proprietar riveran, acesta rămâne proprietar asupra insulei astfel create (art. 574 C.civ.);
– albia părăsită de o apă curgătoare care şi-a format un nou curs va avea regimul juridic stabilit în legea specială (art. 575 C.civ.).

Accesiunea naturală asupra animalelor
animalele domestice rătăcite pe terenul altuia îi revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică în termen de 30 de zile de la data declaraţiei făcute la primărie de către proprietarul terenului; porumbeii, iepurii, peştii şi alte asemenea
animale care trec pe fondul altui proprietar aparţin acestuia cât timp rămân pe fond, cu excepţia cazului în care trecerea a fost provocată prin fraudă sau prin artificii; roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai dacă proprietarul roiului nu îl urmăreşte sau încetează să îl urmărească timp de două zile (art. 576 C.civ.);

* art. 576 C.civ. nu se aplică în privinţa fondului cinegetic, deoarece în această
materie există o reglementare specială, anume Legea vânătorii şi a protecţiei
fondului cinegetic nr. 407/2006.

3. Natura juridică a unor termene prevăzute de Codul civil

Natura juridică a termenelor stabilite de art. 572 şi art. 576 C.civ.
– termenul de un an stabilit de art. 572 C.civ. şi termenul de 30 de zile instituit de art. 576 alin. (1) C.civ. sunt, în baza art. 2547 C.civ., termene de prescripţie extinctivă;
– termenul de 2 zile prevăzut de art. 576 alin. (3) C.civ. este un termen de decădere, deoarece nu presupune exercitarea unei acţiuni în justiţie.

III. ACCESIUNEA IMOBILIARĂ ARTIFICIALĂ

1. Consideraţii generale

Noţiune – accesiunea imobiliară artificială rezultă din fapta proprietarului ori a unei alte persoane (art. 568 teza a II-a C.civ.) şi, spre deosebire de cea naturală, implică, de regulă, şi plata unor despăgubiri către cel în detrimentul căruia operează (are loc cu titlu oneros).

Condiţii pentru a opera

1. înainte de efectuarea construcţiei, plantaţiei sau a oricărei alte lucrări asupra unui imobil, trebuie să nu se fi încheiat nicio convenţie între proprietarul imobilului şi proprietarul materialelor sau autorul lucrării, care să aibă ca obiect situaţia juridică a materialelor sau a lucrării înseşi;
2. să existe o încorporare a materialelor în imobil, deci numai atunci când materialul întrebuinţat pentru lucrare şi-a pierdut individualitatea sa mobiliară; dacă materialul nu s-a încorporat, păstrându-şi individualitatea, accesiunea nu are loc, astfel încât proprietarul materialului îşi va păstra dreptul său;

* dispoziţiile legale din materia accesiunii imobiliare artificiale, în special cele referitoare la dreptul de opţiune al proprietarului imobilului (terenului), nu se aplică în cazul încetării dreptului de superficie la expirarea termenului, ipoteză în care sunt incidente normele speciale înscrise în art. 699 alin. (1) şi (2) C.civ.

Caz special de accesiune
– titularul dreptului de superficie ori al altui drept real asupra imobilului altuia care îi permite să dobândească proprietatea asupra lucrării realizate asupra acelui imobil va avea, în caz de accesiune, în mod corespunzător, drepturile şi obligaţiile reglementate pentru proprietarul imobilului, dacă nu s-a prevăzut altfel în momentul constituirii dreptului real [art. 596 alin. (1) C.civ.].

Categorii de lucrări
– lucrările pot fi autonome sau adăugate, cu caracter durabil sau provizoriu [art. 578 alin. (1) C.civ.].

2. Accesiunea imobiliară artificială ca prezumție de proprietate

Prezumțiile instituite în favoarea proprietarului
– prezumția de proprietate: orice lucrare este prezumată a fi făcută de proprietarul imobilului, până la proba contrară.
– prezumția că lucrarea a fost făcută de proprietar pe cheltuiala sa şi că este a lui [art. 579 alin. (1) C.civ.].

Proba contrară
– constituirea unui drept de superficie [art. 579 alin. (2) teza I C.civ.].
– proprietarul imobilului nu și-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrării noi [art. 579 alin. (2) teza a II-a C.civ.].

Situații de dovedit
– existența unei convenții încheiate între proprietarul imobilului și persoana care a efectuat lucrarea, prin care i s-a recunoscut acesteia din urmă un drept de superficie.
– proprietarul a efectuat lucrările cu materialele altei persoane (va fi aplicabil art. 580 C.civ.);
– o altă persoană decât proprietarul imobilului a efectuat lucrarea, situație în care se vor aplica art. 581-582 sau art. 583-585 C.civ.

Precizări
– proprietarul care a edificat o construcție fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia nu are deschisă calea unei acțiuni în constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcției prin accesiune, deoarece:

a) construcțiile edificate înainte de 1 august 2001 se intabulează în baza certificatului de atestare fiscală, precum şi a documentaţiei cadastrale [art. 37 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicată]; refuzul de eliberare a certificatului de atestare fiscală poate fi atacat la instanța de contencios administrativ, deci acțiunea în constatare este inadmisibilă, întrucât partea are deschisă o altă cale pentru realizarea dreptului (art. 35 teza a II-a C.proc.civ.);
b) construcțiile edificate după 1 august 2001 (fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea acesteia, precum şi cele care nu au efectuată recepţia la terminarea lucrărilor) nu se consideră finalizate [art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991]; aceste construcții nu vor putea fi înscrise în cartea funciară și, pe cale de consecință, proprietarul nu va putea exercita dispoziția juridică; norma de ordine publică ce instituie această sancțiune specifică nu ar putea fi eludată prin recunoașterea unei acțiuni în constatare;

* recurs în interesul legii: în interpretarea şi aplicarea art. 492 C.civ. 1864, art. 579 alin. (1), art. 577 alin. (2) C.civ., art. 37 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 37 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, lipsa autorizaţiei de construire sau nerespectarea prevederilor acesteia, precum şi lipsa procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor constituie impedimente pentru recunoaşterea pe cale judiciară, în cadrul acţiunii în constatare, a dreptului de proprietate asupra unei construcţii realizate de către proprietarul terenului, cu materiale proprii (I.C.C.J., Completul competent să judece recursul în interesul legii, Decizia nr. 13/2019, www.scj.ro);
* pentru identitate de rațiune, aceeași trebuie să fie soluția și în cazul în care s-ar introduce o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcției prin uzucapiune, întemeiată pe dispozițiile Codului civil din 1864 (pentru construcțiile edificate și deci posesiile începute înainte de 1 octombrie 2011).

Continuarea Fișei poate fi citită AICI.

Fise-de-drept-civil_ed-4_BOROI

Please follow and like us: