Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Autori (Page 2 of 3)

[EXTRAS] Acţiunile de carte funciară (2). Practică judiciară recentă

Extras din volumul Acţiunile de carte funciară (2). Practică judiciară recentă. Autor: Roxana Stanciu

Actiuni-de-carte-funciara_ROXANA-STANCIU

18. Omisiunea de transcriere a dreptului de servitute de trecere după dezmembrare. Adjudecarea imobilului fond aservit. Lipsa efectului purgic. Remedii

Nefiind intabulat dreptul de servitute de trecere, valoarea imobilului a fost afectată, însă aceasta poate doar, eventual, constitui un motiv de angajare a răspunderii persoanelor care au cauzat un prejudiciu petentului prin plata unui preţ mai mare şi nu schimbă faptul că netranscrierea dreptului de servitute a constituit o omisiune, o eroare materială. Dreptul există încă din anul 1964 şi dacă ar fi fost intabulat în cartea funciară a imobilului adjudecat de petent, ar fi continuat să existe, adjudecarea imobilului neconstituind un motiv de desfiinţare a dreptului de servitute, care este perpetuu şi se menţine atât timp cât există cele două imobile şi situaţia care a determinat constituirea lui. Ca atare, oricum imobilul ar fi rămas grevat de servitute, cum este şi în prezent, singura diferenţă ar fi făcut‑o preţul de adjudecare.
Prin urmare, contrar susţinerilor petentului, instanţa a reţinut că este vorba de o eroare materială strecurată cu ocazia transcrierii imobilului dintr‑o carte funciară în alta. Chiar dacă, aparent, îndreptarea erorii afectează substanţa dreptului de proprietate al petentului, în realitate nu este aşa, deoarece, astfel cum s‑a reţinut, dreptul său de proprietate oricum ar fi fost afectat de servitute, întrucât adjudecarea nu are ca efect radierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate.

Trib. Arad, s. I civ., dec. civ. nr. 402A din 17.04.2018

Prin sentinţa civilă nr. 3822 din 12 septembrie 2017, Judecătoria Arad a respins plângerea formulată de petentul M.H.N. în contradictoriu cu intimaţii B.A., I.Z. şi I.V., împotriva încheierii nr. 65176 din 11.07.2016, pronunţată de registratorul şef din cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Read More

Please follow and like us:

Consideraţii asupra reglementării instituţiei nulităţilor prin prisma standardelor naţionale constituţionale şi europene în materie

Acest extras face parte din volumul Nulitățile în procesul penal. Autor: Mihai Mareș

Capitolul al VI‑lea. Consideraţii asupra reglementării instituţiei nulităţilor prin prisma standardelor naţionale constituţionale şi europene în materie

O chestiune aparte identificată în practica judiciară o constituie „soarta” juridică a aspectelor de nelegalitate circumscrise, potrivit legii noi, competenţei funcţionale a judecătorului de cameră preliminară, care însă, având în vedere succesiunea de legi procesual penale, au fost soluţionate de către instanţa de fond, raportat la situaţiile în care, la momentul intrării în vigoare a actualului Cod de procedură penală, cauza se aflase în cursul cercetării judecătoreşti în cadrul judecăţii în primă instanţă.

Read More

Please follow and like us:

Pensia de invaliditate

Extras din volumul Legea pensiilor comentată și adnotată. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii – prezentare comparativă autor: Ion Rebeca

Art. 68. [Pensia de invaliditate]

(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 și care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
(1¹)³ Abrogat.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1), și persoanele care se află în situațiile prevăzute la art. 49 alin. (1) lit. c).
(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a), și elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.
(4) Persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Read More

Please follow and like us:

Judecata în cazul recunoașterii învinuirii: Principalele modificări aduse formei originare de reglementare

Extras din volumul Judecata în cazul recunoașterii învinuirii. Autor: Victor Văduva
Secţiunea a 2‑a. Principalele modificări aduse formei originare de reglementare
§ 1. Momentul procesual

129. În noul model al procesului penal, citirea actului de sesizare nu mai reprezintă actul prin care se marchează momentul începerii cercetării judecătoreşti, această activitate, împreună cu aducerea la cunoştinţa inculpatului a învinuirii şi a drepturilor acestuia, găsindu‑şi poziţionarea firească în cadrul etapei preliminare începerii cercetării judecătoreşti.
Această nouă construcţie a judecăţii în primă instanţă vine să înlăture una dintre deficienţele construcţiei juridice anterioare a procedurii abreviate, asumate de legiuitor prin alegerea variantei articolului unic de reglementare, potrivit căreia momentul la care inculpatul îşi putea manifesta voinţa de a fi judecat în această procedură preceda pe cel acordat citirii actului de sesizare şi aducerii la cunoştinţă a învinuirii.

Dacă această ordine ar fi fost respectată de instanţe, ar fi creat situaţia inechitabilă în care inculpatul trebuia să pledeze vinovat înainte de a i se aduce la cunoştinţă în concret acuzaţia[2]. În practică, instanţele au înţeles această neregularitate, astfel că aduceau învinuirea la cunoştinţa inculpatului înainte de a‑i da posibilitatea să‑şi expună poziţia cu privire la aceasta şi la procedura în care înţelegea să se judece.

Judecata-in-cazul-recunoasterii-invinuirii_VADUVA

Read More

Please follow and like us:

O perspectivă constituțională asupra hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza Achmea

Prezentul extras face parte din volumul In Honorem Ioan Muraru. Despre Constitutie in mileniul IIICoordonatori: Ștefan Deaconu, Elena Simina Tănăsescu 

In Honorem Ioan Muraru

O perspectivă constituțională asupra hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza Achmea.

Prof. univ. dr. Flavius Antoniu BAIAS
Facultatea de Drept, Universitatea din București

Constantin PINTILIE
Avocat, Baroul București

Rezumat: Articolul analizează implicațiile recentei hotărâri aparținând Curții de la Luxemburg, pronunțate în cauza Achmea, aducând în discuție caracterul său ultra vires, în sensul că ar putea reprezenta o încălcare a prerogativelor exclusive pe care statele membre ale UE și le-au păstrat. Printre acestea, se numără, pe termen scurt, blocarea executării pe teritoriul unional a unei obligații în valoare de cel puțin 22,1 milioane de euro pe care statul slovac o datora unui investitor privat, iar pe termen lung, desființarea tratatelor bilaterale de investiții (TBI) dintre statele membre, măsură pe care majoritatea statelor membre UE s-au angajat până în luna decembrie a acestui an să o pună în aplicare. Chiar dacă pentru moment, Slovacia și celelalte state care au susținut incompatibilitatea mecanismului de soluționare a disputelor rezultând din TBI-uri cu tratatele Uniunii sunt aparent încântate de soluția din Achmea, reversul medaliei s-ar putea să fie observat ceva mai târziu.

Cuvinte-cheie: arbitraj, investiții, drept unional, tratat bilateral de investiții, constituționalitate, caracter ultra vires.

Read More

Please follow and like us:

Scrierea unor reguli ale proceselor fiscale – un subiect pentru care nu există interes? | Cosmin Flavius Costaș

Editorial extras din Cluj Tax Forum Journal nr. 3/2019, disponibil în curând pe Hamangiu. Mai multe detalii despre abonamentul pentru Cluj Tax Forum Journal, aici.

Sub impresia puternică a conferințelor dedicate fiscalității din luna mai a acestui an, printre subiectele de interes pe care le dezbate și nr. 3/2019 al Cluj Tax Forum Journal-ului, îmi stăruie în minte o întrebare pe care o pun adeseori și studenților mei: cum ar fi dacă am scrie, în România, reguli pentru desfășurarea proceselor fiscale?

Read More

Please follow and like us:

Despre optimizarea fiscală

Extras din volumul Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotată. Autor: Ioana Maria Costea

Evaziunea-fiscala_Costea_blog

Despre optimizarea fiscală

Gestionarea obligațiilor fiscale – regimul documentelor financiar-contabile, regimul de declarare a veniturilor impozabile, regimul de stabilire a creanțelor fiscale principale și accesorii, regimul de executare a acestor obligații, procedura de inspecție fiscală – se definește în raport cu o contrarietate de interese. Pe de o parte, contribuabilul va dori limitarea volumului său de obligații fiscale, printr-o politică de evitare a impunerii, și, pe de altă parte, instituția publică va urmări realizarea spre maxim a resurselor proprii.

Fapta contribuabilului de a acționa, în sensul evitării sau diminuării impunerii, este o reacție specifică tuturor sistemelor fiscale.

Evitarea impozitului definește „comportamentul prin care un contribuabil se sustrage de la prelevările obligatorii stabilite cu titlu de fiscalitate”[1]; consecințele juridice ale acestui comportament de evitare nu sunt constant ilicite și nici sancționate, așa cum am arătat. Unele comportamente sunt combătute penal (evaziunea fiscală), altele administrativ (evitarea fiscală, stricto sensu), iar o serie de comportamente sunt permise ori încurajate normativ (optimizarea fiscală). 

Read More

Please follow and like us:

Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Extras din volumul Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotat | autor: Ioana Maria COSTEA

Despre cartea Evaziunea fiscală. Legea nr. 241/2005 comentată și adnotat 

Lucrarea de față asigură o prezentare exhaustivă a domeniului protecției intereselor financiare naționale și incidental europene prin instrumente penale – de drept material și de drept procesual –, consacrate în legislația națională română cu scopul de a asigura integritatea bugetelor, parte a bugetului general consolidat. De asemenea, am acordat o atenție deosebită delimitărilor conceptuale, raportat la noțiunile autonome din dreptul fiscal, pe care se fundamentează fenomenul de evaziune fiscală. 0005281_evaziunea-fiscala-legea-nr-241-2005-comentata-si-adnotata_450
Comentariul cuprinde o analiză de detaliu a infracțiunilor din Legea nr. 241/2005 ce urmează două direcții: sunt prezentate normele fiscale ce constituie conduita legală – cadrul normativ specific –, urmate de o analiză a textului de incriminare – conținutul infracțiunii.

Despre autor. Ioana Maria COSTEA

Este conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde preda Drept financiar și Fiscalitate europeană. De asemenea, este și membru al Uniunii Naționale a Barourilor din Romania – avocat în Baroul Iași. Ioana Maria Costea_foto

În anul 2010 a obținut titlul de doctor în știinte juridice, cu teza de doctorat Complementaritate și subsidiaritate în combaterea evaziunii fiscale.

Extras.
Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil în modalitatea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Ascunderea juridică a venitului impozabil sau taxabil presupune o delimitare de incriminările de la art. 9 alin. (1) lit. b) și art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005.

Diferențierea se face prin raportare la natura venitului realizat și sistemul contabil aplicabil activității generatoare de venituri. Subliniem pentru toate ipotezele de lucru faptul că sursa impozabilă sau taxabilă nu trebuie să fie nici ocultă, nici exclusiv licită; „originea ilicită a veniturilor – realizate dintr-o activitate prohibită sau dintr-o dobândire frauduloasă, nu justifică ca acestea să fie sustrase de la impunere”[1]. În susținerea acestei opinii, invocăm dispozițiile art. 14 alin. (1) C.proc.fisc., conform cărora veniturile, alte beneficii și valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent dacă sunt obținute din activități ce îndeplinesc sau nu cerințele altor dispoziții legale.

Read More

Please follow and like us:

Legislaţia proprietății intelectuale. Notă asupra ediției: „Era nevoie de o culegere (…) prin care să arătăm și celorlalți nu numai că dreptul proprietății intelectuale există, ci și că este important.”

Legislaţia proprietății intelectualeNotă asupra ediției – Ediţie îngrijită şi adnotată de Doru Trăilă

doru trailaDoru Trăilă este lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității din București, predând materii precum Dreptul proprietăţii intelectuale și Drept civil (Contracte și Succesiuni). Avocat cu o activitate profesională de aproape 20 de ani, Doru Trăilă a acumulat o experiență considerabilă într-o arie extinsă și variată precum: contracte, fuziuni și achiziţii, insolvenţă, proprietate intelectuală, drept societar, imobiliare, publicitate, media, telecomunicaţii și energie, piața de capital și infracţiuni de afaceri.

O culegere de legislație, prin natura ei, nu ar trebui să aibă o istorie proprie, pentru că, până la urmă, nu reprezintă decât un instrument de lucru, iar utilitatea este în mod automat relativă – neavând, așadar, vocația universală a unei opere literar-artistice.

Cu toate acestea, culegerea de legislație din materia proprietăţii intelectuale are o istorie aparte – începută cu o masivă lucrare realizată de profesorii noștri Lucian Mihai și Romeo Popescu și care a satisfăcut, pentru mai bine de 10 ani, generații de studenți și de practicieni, cu atât mai importantă cu cât, în acei ani, accesul la programe legislative era o problemă de viitor.

Pentru mine, istoria culegerii de legislație în materia proprietății intelectuale a continuat cu un proiect inițiat, la fel ca și acest proiect, tot de directorul editorial al Editurii Hamangiu, Doru Pădurariu, care ne-a rugat pe mine și pe prietenul meu Răzvan Dincă să facem o alcătuire structurată în două volume – primul cuprinzând legislația națională, iar cel de-al doilea legislația internațională – convenții, tratate, acte ale Uniunii Europene.

Legislatia-proprietatii-intelectuale_D_Traila

În 2018, când am discutat iarăși cu editura despre culegere, după o ezitare determinată de dimensiunile la care ar ajunge o astfel de lucrare – ce trebuia să cuprindă totul – am realizat că nu a dispărut utilitatea acestui instrument, chiar și în forma unui unic volum, pentru că, în afara plăcerii de a răsfoi pagini de hârtie, iar nu de a da o căutare seacă într-un program de legislație, cei ce, în activitatea lor, au nevoie de actele normative aplicabile domeniului proprietății intelectuale, vor descoperi că este mult mai ușor să aibă totul la îndemână, organizat pe materii și, pe cât posibil, în cadrul fiecărei materii, pe două secțiuni – legislație internă și legislație internațională. Am renunțat la ordonarea clasică a actelor normative pe materii, care debuta invariabil cu invenția, pentru un considerent de ordin practic: mărcile, prin dinamica imprimată de piață, sunt mult mai actuale și mai prezente în viața juridică decât invențiile, astfel încât totul a fost reorientat din această perspectivă. 

Read More

Please follow and like us:

[Extras #3] TVA de la A la Z. Ghid practic. Sume achitate în numele și în contul altei persoane

Fragment din volumul TVA de la A la Z. Ghid practic | autor: Mariana Vizoli. Sume achitate în numele și în contul altei persoane 

TVA-de-la-A-la-Z_Vizoli
200.
Sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul unui contract de leasing financiar sau operațional şi refacturează locatarului costul exact al asigurării, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane, nu se cuprind în baza impozabilă a TVA [art. 286 alin. (4) lit. e) C. fisc.]

Read More

Please follow and like us:

Page 2 of 3

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor