Legislaţia proprietății intelectuale. Notă asupra ediției – Ediţie îngrijită şi adnotată de Doru Trăilă
Doru Trăilă este lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universității din București, predând materii precum Dreptul proprietăţii intelectuale și Drept civil (Contracte și Succesiuni). Avocat cu o activitate profesională de aproape 20 de ani, Doru Trăilă a acumulat o experiență considerabilă într-o arie extinsă și variată precum: contracte, fuziuni și achiziţii, insolvenţă, proprietate intelectuală, drept societar, imobiliare, publicitate, media, telecomunicaţii și energie, piața de capital și infracţiuni de afaceri.
O culegere de legislație, prin natura ei, nu ar trebui să aibă o istorie proprie, pentru că, până la urmă, nu reprezintă decât un instrument de lucru, iar utilitatea este în mod automat relativă – neavând, așadar, vocația universală a unei opere literar-artistice.
Cu toate acestea, culegerea de legislație din materia proprietăţii intelectuale are o istorie aparte – începută cu o masivă lucrare realizată de profesorii noștri Lucian Mihai și Romeo Popescu și care a satisfăcut, pentru mai bine de 10 ani, generații de studenți și de practicieni, cu atât mai importantă cu cât, în acei ani, accesul la programe legislative era o problemă de viitor.
Pentru mine, istoria culegerii de legislație în materia proprietății intelectuale a continuat cu un proiect inițiat, la fel ca și acest proiect, tot de directorul editorial al Editurii Hamangiu, Doru Pădurariu, care ne-a rugat pe mine și pe prietenul meu Răzvan Dincă să facem o alcătuire structurată în două volume – primul cuprinzând legislația națională, iar cel de-al doilea legislația internațională – convenții, tratate, acte ale Uniunii Europene.
În 2018, când am discutat iarăși cu editura despre culegere, după o ezitare determinată de dimensiunile la care ar ajunge o astfel de lucrare – ce trebuia să cuprindă totul – am realizat că nu a dispărut utilitatea acestui instrument, chiar și în forma unui unic volum, pentru că, în afara plăcerii de a răsfoi pagini de hârtie, iar nu de a da o căutare seacă într-un program de legislație, cei ce, în activitatea lor, au nevoie de actele normative aplicabile domeniului proprietății intelectuale, vor descoperi că este mult mai ușor să aibă totul la îndemână, organizat pe materii și, pe cât posibil, în cadrul fiecărei materii, pe două secțiuni – legislație internă și legislație internațională. Am renunțat la ordonarea clasică a actelor normative pe materii, care debuta invariabil cu invenția, pentru un considerent de ordin practic: mărcile, prin dinamica imprimată de piață, sunt mult mai actuale și mai prezente în viața juridică decât invențiile, astfel încât totul a fost reorientat din această perspectivă.
