Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Editoriale (Page 1 of 3)

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații 

Volum coordonat de Avocat dr. Andrei Săvescu

Pe data de 25 mai 2018 vor deveni aplicabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene prevederile Regulamentului nr. 679/2016 – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal (RGPD), o reglementare de importanță majoră pentru un număr foarte mare de oameni (chiar dacă cei mai mulți dintre aceștia încă nu știu de ce) și, în același timp, o reglementare care impune operatorilor de date cu caracter personal o listă întreagă de obligații a căror nesocotire poate atrage sancțiuni foarte dure.

În pregătirea acestui moment, JURIDICE.RO a inițiat o serie de conferințe și ateliere juridice pentru a dezbate impactul acestor reguli asupra instituțiilor publice și a operatorilor privați din România care, în desfășurarea activităților lor, colectează și prelucrează date cu caracter personal.

Prezentul volum reunește cele mai multe dintre analizele și studiile prezentate în cadrul acestor dezbateri de către specialiști recunoscuți în materia protecției datelor, cu o bogată experiență de cercetare științifică și cu o valoroasă experiență practică. „Problematica” GDPR – RGPD este foarte amplă și, cel mai probabil, ea va genera și un contencios pe măsură.

Lucrarea de față reprezintă doar o introducere în această tematică, însă ea poate constitui un material de studiu prețios pentru toți cei care doresc să înțeleagă noile reguli și, mai ales, să-și cunoască drepturile și obligațiile care le revin în materia protecției datelor cu caracter personal.

RGPD_Regulamentul-general-privind-protectia-datelor-cu-caracter-personal_Savescu

Read More

Please follow and like us:

Scurte considerații pe marginea unor dispoziții de procedură civilă interpretate neunitar în practica judiciară

Prof. univ. dr. Gabriel BOROI, rector al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii
Judecător dr. Delia Narcisa THEOHARI, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii

Sumar:

■ Domeniul de aplicare a art. 158 alin. (1) C. proc. civ. privind domiciliul sau, după caz, sediul procesual ales
■ Invocarea necompetenţei secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecător eşti sau, după caz, a completelor specializate ale aceleiaşi secţii
■ Aplicarea în timp a O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sub aspectul dispoziţiilor procedurale vizând soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor pentru plata taxei judiciare de timbru, a cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru etc.
■ Natura juridică a termenului de 5 zile, prevăzut de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru formularea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. Raportul acestuia cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă , care prevăd că ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii. Fixarea termenului de judecată pentru cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în etapa regularizării cererii de chemare în judecată
■ Repunerea cauzei pe rol în ipoteza suspendării prevăzute de art. 413 alin. (1) C. proc. civ. şi a celei reglementate de art. 520 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.
■ Momentul până la care se poate formula cererea adiţională prevăzută de art. 204 alin. (1) C. proc. civ. Acordul expres al părţilor
■ Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată

Read More

Please follow and like us:

Consecinţele constatării caracterului abuziv al unei clauze care determină dobânda remuneratorie într-un contract de credit

Articol semnat de: Lucian Mihali-Viorescu,
judecător la Judecătoria Sectorului 2 București

1. Punerea problemei

În practica judiciară recentă din materia clauzelor abuzive din contractele de credit se ridică, pe lângă clasicele probleme legate, de exemplu, de interpretarea şi aplicarea art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 sau, bineînţeles, de întrebarea esenţială – este sau nu abuzivă o anumită clauză contractuală –, o problemă ce pare, la prima vedere, secundară, dar a cărei soluţionare are consecinţe practice importante.
Întrebarea la care instanţele trebuie să răspundă imediat după constatarea caracterului abuziv şi a nulităţii absolute, totale sau parţiale, a unei clauze care reglementează dobânda remuneratorie într-un contract de credit este următoarea: care este dobânda rămasă aplicabilă în contract în urma pronunţării hotărârii judecătoreşti?

Read More

Please follow and like us:

UPDATE Cărți recomandate pentru admiterea în profesiile juridice

  • Fișe de drept civil. Editia a 3-a, revizuită și adăugită | Autori: Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae, Tudor Vlad Radulescu

Vezi detalii!

  • Fișe de procedură civilă pentru admiterea în magistratură și avocatură. Ediția a 5-a (cu supliment gratuit) | Autori: Gabriela Răducan, Mădălina Dinu

Vezi detalii!

Read More

Please follow and like us:

Răspunderea penală a avocatului | Claudiu Constantin Dinu

Având în vedere că pentru prima dată în tematica examenului de primire în profesia de avocat ca avocat definitiv a fost introdusă instituția Răspunderii penale a avocatului, Claudiu Constantin Dinu - autorul Fişelor privind organizarea  şi exercitarea profesiei de avocat prezintă schematizat sediul materiei şi regimul acestei instituţii.
Pentru dezvoltarea insituţiilor din tematica examenului de primire în profesia de avocat, atât ca avocat stagiar, cât şi ca avocat definitiv a se vedea Fişele privind organizarea și exercitarea profesiei de avocatClaudiu Constantin Dinu şi Legislaţia profesiei de avocat actualizată 25 iunie 2017 ­– Mădălina Dinu şi Ştefan Spiridon.

Noţiune: răspunderea penală a avocatului este una dintre formele grave de răspundere reglementate de lege ce implică aplicarea legii penale în cazul în care se constată că, în exercitarea profesiei de avocat, se săvârşeşte, cu vinovăţia prevăzută de lege, o faptă incriminată de lege ca fiind infracţiune.

Sediul materiei: art. 26-27, art. 35, art. 39, art. 86, art. 113 din Legea nr. 51/1995; art. 7-8, art. 50, art. 58, art. 266, art. 282 din Statutul profesiei de avocat

Regimul răspunderii penale a avocatului în raport cu celelalte forme de răspundere specifice avocatului: 

Read More

Please follow and like us:

Serie editorială în amintirea lui Tudor Drăganu

Dreptul administrativ.
O concepţie. O viziune

Aproape cinci ani s-au scurs deja pe nesimţite de când, într-o sală a Facultăţii de Drept din Cluj, s-au strâns vreo două duzini dintre discipolii marelui Profesor pentru a marca centenarul naşterii sale, la nici trei ani de la dispariţia acestuia.

Evenimentul nu avea nici pe departe fastul, uneori chiar opulenţa care caracterizează asemenea evenimente, organi­zate de facultăţile de drept în onoarea ori, după caz, în memoria altor mari nume de dascăli jurişti. Situaţia mi se părea puţin injustă pentru marele Profesor, pentru că, pe de o parte, fără a supăra pe nimeni, puţine nume au o greutate comparabilă cu cel al lui Tudor Drăganu; pe de altă parte, niciun alt număr nu poate egala strălucirea numărului 100.

Ceea ce aveau însă în comun toţi participanţii la acest eveniment a fost scopul lipsit de orice interes personal: fiecare, doctorand cândva – de dincoace ori dincolo de Prut – al ilustrului Profesor, era acolo doar pentru a prezenta unele idei proprii și pentru a omagia memoria acestuia. Nu pentru „punctele” care permit urcarea în anumite clasa­mente, îmbogăţirea CV-ului sau alte diverse intenţii bazate, mai mult sau mai puțin, pe interesul personal. Reuniunea a fost, din acest punct de vedere, un succes poate mai mare decât al altora care, beneficiind de o publicitate consistentă, le-au aşezat la locul potrivit, sub lumina unor reflectoare poate mult mai strălucitoare.

N-am reuşit, din varii motive, să publicăm un volum cu toate comunicările susţinute atunci. Foarte probabil că, ajunse într-o formă finală (publicabilă) la date diferite, unele la o dată mult ulterioară evenimentului, fiecare dintre aceste comunicări a văzut lumina tiparului disparat, în diferite reviste de specialitate. Dar, chiar să fi apărut, un asemenea volum ar fi fost oricum prea puţin faţă de ceea ce memoria şi opera Profesorului Tudor Drăganu ar fi meritat. Atunci mi-a venit ideea unei asemenea colecţii: toţi cei ce au făcut o pasiune pentru dreptul administrativ ştiu – sau ar trebui să ştie – că pot duce mai departe dreptul administrativ prin propriile lor contribuţii numai pentru că dreptul administra­tiv însuşi se află acolo unde l-au găsit ei, iar aceasta se datorează într-o foarte mare măsură lui Tudor Drăganu. Tocmai de aceea, atât prezentul volum, cât şi cele care urmează a fi publicate în această colecţie (orice lucrare de valoare care nu este curs universitar sau tratat în materia dreptului administrativ ori constituţional) îi vor fi dedicate în totalitate. Şi tot va fi, parcă, prea puţin…

Cluj-Napoca, 15 martie 2017                                   Ovidiu Podaru

 

Tudor Drăganu
(2 decembrie 1912, Năsăud – 21 august 2010, Cluj-Napoca)

Născut pe plaiurile Năsăudului, Tudor Drăganu a studiat la Liceul „Gheorghe Bariţiu” din Cluj, apoi la Facultatea de Drept, obţinând licenţa în drept în anul 1934, iar după doi ani i se conferă titlul de doctor în drept. A început activitatea didactică în 1937, ca asistent la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj, benefi­ciind de îndrumarea Profesorului Erast Diti Tarangul, o mare autoritate a dreptului adminis­trativ român din perioada interbelică.

Talentul didactic şi pasiunea pentru activitatea de cerce­tare ştiinţifică au determinat numirea sa ca pro­fesor univer­sitar titular la numai 34 de ani, în anul 1946. În această calitate, timp de peste şase decenii, îşi con­sacră activitatea studiului disciplinelor de drept public, şi anume dreptului constituţional şi administra­tiv, trans­miţând studenţilor şi discipolilor Domniei sale respectul pentru valorile democra­ţiei parlamentare, pentru supremaţia Constituţiei ca pilon al statului de drept şi pentru domnia legii ca mod de manifes­tare a acestuia. De la începutul deceniului al şaptelea al secolului trecut, după pensionare, a fost profesor consultant și conducător de doctorate în științe juridice.

Meritele Profesorului Tudor Drăganu au fost recu­noscute și pe plan internațional: a fost vicepre­ședin­tele Comisiei pentru probleme juridice, parlamentare și drepturile omului a Uniunii Interparlamentare (1967-1969), președinte al aceluiași organism interna­țional (1969-1973), membru al delegației României la Conferinţa pentru Securitate și Cooperare Europeană de la Helsinki (1975) și Viena (1976), fiind apoi ales (1976) și președinte al Comisiei Politice pentru Secu­ritate și Cooperare Europeană de la Viena. În semn de recunoaștere a valorii sale de pedagog și a operei sale științifice, încă din anul 1980, Tudor Drăganu a dobândit calitatea de membru al Institutului Interna­țional de Științe Administrative. A fost profesor invitat la Universitatea Panthéon-Sorbonne din Paris, numit prin decret al Preșe­dintelui Republicii Fran­ceze.

În spaţiul academic şi social din România, Profe­so­rului Tudor Drăganu i s-a decernat titlul de mem­bru de onoare al Academiei Române (2003); Doctor Honoris Causa al Univer­sităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, al Universităţilor din Oradea (1998), Timişoara (2000), al Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mu­reş (2007). A fost preşedintele de onoa­re al Institu­tului de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu” din Sibiu, cetă­ţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca şi al oraşului Năsăud. A primit premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române (1974), Premiul de excelenţă, Diploma de Onoare şi Medalia de Merit ale Uniunii Juriştilor din România (1997, 2002).

Din vasta operă juridică a Profesorului Drăganu rămân de referință, mai ales în contextul general nefavorabil dreptului public românesc postbelic, câteva lucrări cu caracter mono­grafic: Actele de drept administrativ (1959); Actele admi­nistra­tive și faptele asimilate lor supuse controlului judecăto­resc potrivit Legii nr. 1/1967 (1979); Structures et institutions constitu­tionnelles des pays socialistes européens (1981); Suprema­ţia legii (1982); Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România până în 1916 (1991); Declaraţiile de drepturi ale omului şi repercusiunile lor în dreptul interna­ţional public (1998); Liberul acces la justiţie (2003).

Dreptul-administrativ.-O-conceptie.-O-viziune

Please follow and like us:

Titlul executoriu | Executarea silita in Codul de procedura civila

Capitolul II. Titlul executoriu
extras din lucrarea Executarea silită în Codul de procedură civilă
Comentariu pe articole | Mădălina Dinu, Roxana Stanciu

Art. 632. Temeiul executării silite. (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

3 D_cover

COMENTARIU

1. Titlul executoriu. Noţiune. Existenţa unui titlu executoriu constituie o condiţie sine qua non pentru începerea executării silite. Indiferent de modalitatea în care urmează a se face executarea silită, obligaţia ce se solicită a fi pusă în executare silită trebuie să fie constatată printr‑un titlu executoriu. Sintagma „numai în temeiul unui titlu executoriu” utilizată de legiuitor este de natură a sublinia şi totodată limita sfera actelor în temeiul cărora se poate realiza executarea silită, în sensul că doar titlul executoriu poate conduce la iniţierea procedurii execuţionale, fiind excluse orice alte titluri care nu au acest caracter. Totodată, în ipoteza în care s‑a început executarea silită în temeiul unui titlu care nu este potrivit legii executoriu, se poate obţine desfiinţarea tuturor actelor de executare pe calea contestaţiei la executare.

Se poate observa că dispoziţiile art. 632 C. proc. civ. nu definesc noţiunea de titlu executoriu, legiuitorul limitându‑se doar la a enumera înscrisurile care constituie titluri executorii.

Read More

Please follow and like us:

ABUZUL ÎN SERVICIU – de la Codul penal al lui Cuza la Codul penal al lui Dragnea

„Legislația României sancționează «abuzul în serviciu» încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin adoptarea Codului penal din 1865.
Pentru a vedea cum a evoluat sau involuat reglementarea legală în timp, iată un scurt istoric al legislației privind «abuzul în serviciu», de la Codul lui Cuza și până în zilele noastre, la Codul lui Dragnea.”
Doru Pădurariu

Read More

Please follow and like us:

ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ – o scurtă privire de ansamblu a practicii judiciare, după trei ani de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă

articol scris de Judecător Roxana Stanciu

autor al lucrarii Ordonanţa preşedinţială în materie civilă
  Practică judiciară potrivit noului Cod de procedură civilă – 

ordonanta-presedintiala-in-materie-civila-roxana-stanciu

I. Preambul

Din primele zile după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, instanțele de prim grad au fost chemate să aplice dispozițiile noi ale legii într-o materie deosebit de sensibilă, aceea a ordonanței președințiale.

Instituția nu este nouă, însă forța ei, raportată la efectele pe care o astfel de ordonanță le poate genera în realitatea juridică, constituie o permanentă preocupare a instanței, mai cu seamă a instanței de prim grad, a cărei hotărâre, deși nedefinitivă, este executorie. Altfel spus, judecătorul chemat să pronunțe o ordonanță președințială are de echilibrat, în afara condițiilor de admisibilitate prevăzute expres de lege, și interesele părților aflate în litigiu, conștient fiind că, deși vremelnică, măsura dispusă poate altera raportul forțelor și poate schimba conduite juridice.

Read More

Please follow and like us:

NCPC – Art. 197. Timbrarea cererii

Delia Narcisa Theohari
Extras din Noul Cod de procedură civilă – comentariu pe articole, ed. a II-a
Noutăţi editoriale | www.hamangiu.ro

Art. 197. Timbrarea cererii. În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

Read More

Please follow and like us:

Page 1 of 3

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor