Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Editoriale (Page 1 of 4)

Poprirea | Executarea silită în Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediția a 2-a

Extras din volumul Executarea silită în Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediția a 2-a.
Autori: Mădălina Dinu, Roxana Stanciu

TITLUL II. Urmărirea silită asupra bunurilor debitorului (art. 727 – 887)
Capitolul I. Urmărirea mobiliară (art. 727‑812).

Secţiunea a 3‑a. Poprirea

Art. 781. Obiectul popririi. (1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condiţiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său. (2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
(3) Poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.
(4) Se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.
(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririi. Atunci când asupra aceluiaşi cont sunt înfiinţate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăţi aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înfiinţării primei popriri.

Read More

Please follow and like us:

Considerații privind articolele abrogate din cadrul Legii nr. 165/2013

Extras din lucrarea Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Comentariu pe articole, autor: Marcel Dumitru Gavriș, judecător Curtea de Apel București

1. Legea nr. 165/2013 [1] a suferit de-a lungul timpului modificări și completări care au pus problema legii aplicabile raporturilor juridice în curs.
Deciziile Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate nu au fost puține și au determinat, la rândul lor, intervenții ale legiuitorului.
Conflictul de legi este inerent unor situații de genul celor menționate și se soluționează diferit, după cum vizează norme de drept substanțial sau norme de drept procesual.
Codul civil conține, în art. 6, o reglementare a aplicării în timp a legii civile care este diferită de reglementarea aplicării în timp a legii de procedură civilă, regăsită în dispozițiile art. 24-27 C.proc.civ. [2].
Raportat la intrarea în vigoare și la efectele pe care le produc, deciziilor Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate nu le este aplicabilă niciuna dintre reglementările codurilor, acestea aplicându-se însă actelor normative edictate în condițiile art. 147 alin. (1) din Constituția României, revizuită [3], atât în cazul respectării termenului de 45 zile, cât și în cazul nerespectării acestuia.

Read More

Please follow and like us:

Considerații cu privire la modificarea art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018

Lect. univ. dr. Nicolae-Horia ȚIȚ, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept
Judecător Roxana STANCIU, Tribunalul București

NOTĂ: Prezentul articol este un extras din lucrarea Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – comentarii, explicații, jurisprudență relevantă”

Potrivit art. I pct. 3 din Legea nr. 310/20183 [1], la articolul 64 CPC, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia”.

În forma anterioară, textul avea următoarea redactare:
„(3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanței competente să soluționeze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție.”

Spre deosebire de alte modificări legislative intervenite prin Legea nr. 310/2018, care au la bază decizii ale Curții Constituționale, cea operată la art. 64 alin. (3) și (4) CPC constituie o modificare propriu-zisă a dispozițiilor anterioare care reprezintă exclusiv voința legiuitorului. Este înlocuită soluția legislativă a atacării separate a încheierii prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție cu cea de drept comun în privința atacării încheierilor premergătoare [posibilitatea atacării acestora doar odată cu fondul – art. 466 alin. (4) CPC], reglementându-se, în același timp, cu caracter special (derogator), soluția pe care instanța de control judiciar o va pronunța în cazul admiterii căii de atac (trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție) și efectele acesteia asupra judecării cauzei (reluarea judecății de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție). 

Read More

Please follow and like us:

Despre patrie și patriotism – Valeriu STOICA

Fragmente din Șueta Despre patrie și patriotism. Valeriu STOICA, 2013, în volumul Șuete culturale la Facultatea de Drept, 2018 | Coordonatori: Andra Roxana Trandafir, Flavius-Antoniu Baias

Valeriu Stoica:
Domnule Decan, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, patria este ceea ce nu se vede, dar se simte în tot ceea ce se vede între granițele unei țări. Patria este cetatea invizibilă care susține cetatea vizibilă.
După aceste două propoziții, care rezumă concepția despre patrie în care eu cred, este momentul să ne punem o întrebare, probabil că v-ați pus-o și dumneavoastră atunci când ați văzut tema acestei conferințe: cât de potrivită este o asemenea temă despre patrie și patriotism cu această serie de „Șuete – este adevărat – culturale”? Pentru că a vorbi despre patrie și patriotism nu este chiar o simplă șuetă.
Întrebarea este următoarea: de ce am ales această temă? Cel mai simplu răspuns este ușor de găsit. Criza economică și financiară care tulbură din temelii lumea de astăzi ne obligă să gândim. Nu numai pe noi, românii. În toată lumea există o interogație foarte serioasă legată de structurile care guvernează astăzi lumea, legată de rolul națiunii în acest context istoric, de rolul statului-națiune în acest context istoric. Mai sunt formulele de integrare comunitară, vechi de mai bine de 200 de ani, apte să facă față provocărilor lumii de astăzi? Acest răspuns simplu poate fi însoțit de unul mai complicat. Pentru că nu doar criza economică și financiară pune astăzi sub semnul întrebării ideea de stat-națiune și ideea de națiune și, prin aceasta, ideea de patrie și sentimentul care pentru unii poate să pară vetust sau chiar rușinos – sentimentul de patriotism. Punerea în cauză a acestor idei este rezultatul a trei procese complementare care se desfășoară de multe secole. Le voi rezuma, deși fiecare dintre ele poate ar necesita o conferință separată.
Primul proces este procesul globalizării. În termeni foarte simpli, globalizarea este trecerea de la stadiul relațiilor locale, în care indivizii sunt integrați în comunități restrânse, la stadiul global, planetar. Dintr-un sat mic în care locuiam până mai deunăzi ne-am trezit într-un sat mare, care este satul planetar. Cum s-a întâmplat aceasta? Au fost trei valuri de globalizare. Cei care sunt iubitori de descoperiri geografice știu că totul a început cu [Cristofor] Columb în 1492 și, de atunci, treptat, granițele cunoscute ale lumii s-au extins până când ceea ce noi cunoșteam despre lume a acoperit suprafața întregului glob. Au fost câteva secole ale acestui prim val de globalizare. El a durat până în preajma anului 1800, adică până în zorii modernității. Cine au fost jucătorii, cine au fost agenții acestei globalizări, ai acestui val de globalizare? Statele. Ele au susținut și explorările geografice, și descoperirile, și cuceririle geografice. Care a fost principala armă? Războiul. În această perioadă, conflictele au fost nenumărate, iar atunci când lumea s-a terminat de cucerit, războiul a continuat pentru reîmpărțirea lumii. 

Read More

Please follow and like us:

Rezoluţia Marii Adunării Naţionale de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918)

Rezolutia Adunarii Nationale_sursa cimec.roDocument păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie

„Unirea tuturor românilor într‑un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunii, dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura, pentru păcatele părinţilor şi ca urmare ea va trebui să asigure tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc, aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi. 

Read More

Please follow and like us:

[Extras] Dreptul contravențional și procedura judiciară în dreptul public. Actualitate și perspective

Extras din volumul Dreptul contravențional și procedura judiciară în dreptul public. Actualitate și perspective | Autor: Mircea Ursuța

Lucrarea Dreptul contraventional si procedura judiciara in dreptul public. Actualitate si perspective este cel de-al doilea volum din Seria Tudor Draganu, o colectie ce isi propune reunirea unor valoroase lucrari de drept public in scopul omagierii ilustrului Profesor.

B. Contenciosul administrativ şi noul Cod de procedură civilă

Intrarea în vigoare a noilor dispoziţii procesual‑civile a avut un impact major în ceea ce priveşte procedura contenciosului administrativ, atât din punctul de vedere al rezolvării unor aspecte de aplicare în timp a noilor modificări, cât şi prin prisma impactului noilor principii ale procedurii civile în materia jurisdicţiei instanţelor de contencios administrativ.

1. Aplicarea în timp a dispoziţiilor procedurale cu privire la soluţionarea excepţiei de nelegalitate

Read More

Please follow and like us:

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații 

Volum coordonat de Avocat dr. Andrei Săvescu

Pe data de 25 mai 2018 vor deveni aplicabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene prevederile Regulamentului nr. 679/2016 – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal (RGPD), o reglementare de importanță majoră pentru un număr foarte mare de oameni (chiar dacă cei mai mulți dintre aceștia încă nu știu de ce) și, în același timp, o reglementare care impune operatorilor de date cu caracter personal o listă întreagă de obligații a căror nesocotire poate atrage sancțiuni foarte dure.

În pregătirea acestui moment, JURIDICE.RO a inițiat o serie de conferințe și ateliere juridice pentru a dezbate impactul acestor reguli asupra instituțiilor publice și a operatorilor privați din România care, în desfășurarea activităților lor, colectează și prelucrează date cu caracter personal.

Prezentul volum reunește cele mai multe dintre analizele și studiile prezentate în cadrul acestor dezbateri de către specialiști recunoscuți în materia protecției datelor, cu o bogată experiență de cercetare științifică și cu o valoroasă experiență practică. „Problematica” GDPR – RGPD este foarte amplă și, cel mai probabil, ea va genera și un contencios pe măsură.

Lucrarea de față reprezintă doar o introducere în această tematică, însă ea poate constitui un material de studiu prețios pentru toți cei care doresc să înțeleagă noile reguli și, mai ales, să-și cunoască drepturile și obligațiile care le revin în materia protecției datelor cu caracter personal.

RGPD_Regulamentul-general-privind-protectia-datelor-cu-caracter-personal_Savescu

Read More

Please follow and like us:

Scurte considerații pe marginea unor dispoziții de procedură civilă interpretate neunitar în practica judiciară

Prof. univ. dr. Gabriel BOROI, rector al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii
Judecător dr. Delia Narcisa THEOHARI, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii

Sumar:

■ Domeniul de aplicare a art. 158 alin. (1) C. proc. civ. privind domiciliul sau, după caz, sediul procesual ales
■ Invocarea necompetenţei secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecător eşti sau, după caz, a completelor specializate ale aceleiaşi secţii
■ Aplicarea în timp a O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sub aspectul dispoziţiilor procedurale vizând soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor pentru plata taxei judiciare de timbru, a cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru etc.
■ Natura juridică a termenului de 5 zile, prevăzut de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru formularea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. Raportul acestuia cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă , care prevăd că ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii. Fixarea termenului de judecată pentru cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în etapa regularizării cererii de chemare în judecată
■ Repunerea cauzei pe rol în ipoteza suspendării prevăzute de art. 413 alin. (1) C. proc. civ. şi a celei reglementate de art. 520 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.
■ Momentul până la care se poate formula cererea adiţională prevăzută de art. 204 alin. (1) C. proc. civ. Acordul expres al părţilor
■ Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată

Read More

Please follow and like us:

Consecinţele constatării caracterului abuziv al unei clauze care determină dobânda remuneratorie într-un contract de credit

Articol semnat de: Lucian Mihali-Viorescu,
judecător la Judecătoria Sectorului 2 București

1. Punerea problemei

În practica judiciară recentă din materia clauzelor abuzive din contractele de credit se ridică, pe lângă clasicele probleme legate, de exemplu, de interpretarea şi aplicarea art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 sau, bineînţeles, de întrebarea esenţială – este sau nu abuzivă o anumită clauză contractuală –, o problemă ce pare, la prima vedere, secundară, dar a cărei soluţionare are consecinţe practice importante.
Întrebarea la care instanţele trebuie să răspundă imediat după constatarea caracterului abuziv şi a nulităţii absolute, totale sau parţiale, a unei clauze care reglementează dobânda remuneratorie într-un contract de credit este următoarea: care este dobânda rămasă aplicabilă în contract în urma pronunţării hotărârii judecătoreşti?

Read More

Please follow and like us:

UPDATE Cărți recomandate pentru admiterea în profesiile juridice

  • Fișe de drept civil. Editia a 3-a, revizuită și adăugită | Autori: Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae, Tudor Vlad Radulescu

Vezi detalii!

  • Fișe de procedură civilă pentru admiterea în magistratură și avocatură. Ediția a 5-a (cu supliment gratuit) | Autori: Gabriela Răducan, Mădălina Dinu

Vezi detalii!

Read More

Please follow and like us:

Page 1 of 4

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor