Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Editoriale (Page 1 of 4)

Despre patrie și patriotism – Valeriu STOICA

Fragmente din Șueta Despre patrie și patriotism. Valeriu STOICA, 2013, în volumul Șuete culturale la Facultatea de Drept, 2018 | Coordonatori: Andra Roxana Trandafir, Flavius-Antoniu Baias

Valeriu Stoica:
Domnule Decan, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, patria este ceea ce nu se vede, dar se simte în tot ceea ce se vede între granițele unei țări. Patria este cetatea invizibilă care susține cetatea vizibilă.
După aceste două propoziții, care rezumă concepția despre patrie în care eu cred, este momentul să ne punem o întrebare, probabil că v-ați pus-o și dumneavoastră atunci când ați văzut tema acestei conferințe: cât de potrivită este o asemenea temă despre patrie și patriotism cu această serie de „Șuete – este adevărat – culturale”? Pentru că a vorbi despre patrie și patriotism nu este chiar o simplă șuetă.
Întrebarea este următoarea: de ce am ales această temă? Cel mai simplu răspuns este ușor de găsit. Criza economică și financiară care tulbură din temelii lumea de astăzi ne obligă să gândim. Nu numai pe noi, românii. În toată lumea există o interogație foarte serioasă legată de structurile care guvernează astăzi lumea, legată de rolul națiunii în acest context istoric, de rolul statului-națiune în acest context istoric. Mai sunt formulele de integrare comunitară, vechi de mai bine de 200 de ani, apte să facă față provocărilor lumii de astăzi? Acest răspuns simplu poate fi însoțit de unul mai complicat. Pentru că nu doar criza economică și financiară pune astăzi sub semnul întrebării ideea de stat-națiune și ideea de națiune și, prin aceasta, ideea de patrie și sentimentul care pentru unii poate să pară vetust sau chiar rușinos – sentimentul de patriotism. Punerea în cauză a acestor idei este rezultatul a trei procese complementare care se desfășoară de multe secole. Le voi rezuma, deși fiecare dintre ele poate ar necesita o conferință separată.
Primul proces este procesul globalizării. În termeni foarte simpli, globalizarea este trecerea de la stadiul relațiilor locale, în care indivizii sunt integrați în comunități restrânse, la stadiul global, planetar. Dintr-un sat mic în care locuiam până mai deunăzi ne-am trezit într-un sat mare, care este satul planetar. Cum s-a întâmplat aceasta? Au fost trei valuri de globalizare. Cei care sunt iubitori de descoperiri geografice știu că totul a început cu [Cristofor] Columb în 1492 și, de atunci, treptat, granițele cunoscute ale lumii s-au extins până când ceea ce noi cunoșteam despre lume a acoperit suprafața întregului glob. Au fost câteva secole ale acestui prim val de globalizare. El a durat până în preajma anului 1800, adică până în zorii modernității. Cine au fost jucătorii, cine au fost agenții acestei globalizări, ai acestui val de globalizare? Statele. Ele au susținut și explorările geografice, și descoperirile, și cuceririle geografice. Care a fost principala armă? Războiul. În această perioadă, conflictele au fost nenumărate, iar atunci când lumea s-a terminat de cucerit, războiul a continuat pentru reîmpărțirea lumii. 

Read More

Please follow and like us:

Rezoluţia Marii Adunării Naţionale de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918)

Rezolutia Adunarii Nationale_sursa cimec.roDocument păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie

„Unirea tuturor românilor într‑un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunii, dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura, pentru păcatele părinţilor şi ca urmare ea va trebui să asigure tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc, aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi. 

Read More

Please follow and like us:

[Extras] Dreptul contravențional și procedura judiciară în dreptul public. Actualitate și perspective

Extras din volumul Dreptul contravențional și procedura judiciară în dreptul public. Actualitate și perspective | Autor: Mircea Ursuța

Lucrarea Dreptul contraventional si procedura judiciara in dreptul public. Actualitate si perspective este cel de-al doilea volum din Seria Tudor Draganu, o colectie ce isi propune reunirea unor valoroase lucrari de drept public in scopul omagierii ilustrului Profesor.

B. Contenciosul administrativ şi noul Cod de procedură civilă

Intrarea în vigoare a noilor dispoziţii procesual‑civile a avut un impact major în ceea ce priveşte procedura contenciosului administrativ, atât din punctul de vedere al rezolvării unor aspecte de aplicare în timp a noilor modificări, cât şi prin prisma impactului noilor principii ale procedurii civile în materia jurisdicţiei instanţelor de contencios administrativ.

1. Aplicarea în timp a dispoziţiilor procedurale cu privire la soluţionarea excepţiei de nelegalitate

Read More

Please follow and like us:

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații 

Volum coordonat de Avocat dr. Andrei Săvescu

Pe data de 25 mai 2018 vor deveni aplicabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene prevederile Regulamentului nr. 679/2016 – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal (RGPD), o reglementare de importanță majoră pentru un număr foarte mare de oameni (chiar dacă cei mai mulți dintre aceștia încă nu știu de ce) și, în același timp, o reglementare care impune operatorilor de date cu caracter personal o listă întreagă de obligații a căror nesocotire poate atrage sancțiuni foarte dure.

În pregătirea acestui moment, JURIDICE.RO a inițiat o serie de conferințe și ateliere juridice pentru a dezbate impactul acestor reguli asupra instituțiilor publice și a operatorilor privați din România care, în desfășurarea activităților lor, colectează și prelucrează date cu caracter personal.

Prezentul volum reunește cele mai multe dintre analizele și studiile prezentate în cadrul acestor dezbateri de către specialiști recunoscuți în materia protecției datelor, cu o bogată experiență de cercetare științifică și cu o valoroasă experiență practică. „Problematica” GDPR – RGPD este foarte amplă și, cel mai probabil, ea va genera și un contencios pe măsură.

Lucrarea de față reprezintă doar o introducere în această tematică, însă ea poate constitui un material de studiu prețios pentru toți cei care doresc să înțeleagă noile reguli și, mai ales, să-și cunoască drepturile și obligațiile care le revin în materia protecției datelor cu caracter personal.

RGPD_Regulamentul-general-privind-protectia-datelor-cu-caracter-personal_Savescu

Read More

Please follow and like us:

Scurte considerații pe marginea unor dispoziții de procedură civilă interpretate neunitar în practica judiciară

Prof. univ. dr. Gabriel BOROI, rector al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii
Judecător dr. Delia Narcisa THEOHARI, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii

Sumar:

■ Domeniul de aplicare a art. 158 alin. (1) C. proc. civ. privind domiciliul sau, după caz, sediul procesual ales
■ Invocarea necompetenţei secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecător eşti sau, după caz, a completelor specializate ale aceleiaşi secţii
■ Aplicarea în timp a O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sub aspectul dispoziţiilor procedurale vizând soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor pentru plata taxei judiciare de timbru, a cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru etc.
■ Natura juridică a termenului de 5 zile, prevăzut de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru formularea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. Raportul acestuia cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă , care prevăd că ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii. Fixarea termenului de judecată pentru cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în etapa regularizării cererii de chemare în judecată
■ Repunerea cauzei pe rol în ipoteza suspendării prevăzute de art. 413 alin. (1) C. proc. civ. şi a celei reglementate de art. 520 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.
■ Momentul până la care se poate formula cererea adiţională prevăzută de art. 204 alin. (1) C. proc. civ. Acordul expres al părţilor
■ Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată

Read More

Please follow and like us:

Consecinţele constatării caracterului abuziv al unei clauze care determină dobânda remuneratorie într-un contract de credit

Articol semnat de: Lucian Mihali-Viorescu,
judecător la Judecătoria Sectorului 2 București

1. Punerea problemei

În practica judiciară recentă din materia clauzelor abuzive din contractele de credit se ridică, pe lângă clasicele probleme legate, de exemplu, de interpretarea şi aplicarea art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 sau, bineînţeles, de întrebarea esenţială – este sau nu abuzivă o anumită clauză contractuală –, o problemă ce pare, la prima vedere, secundară, dar a cărei soluţionare are consecinţe practice importante.
Întrebarea la care instanţele trebuie să răspundă imediat după constatarea caracterului abuziv şi a nulităţii absolute, totale sau parţiale, a unei clauze care reglementează dobânda remuneratorie într-un contract de credit este următoarea: care este dobânda rămasă aplicabilă în contract în urma pronunţării hotărârii judecătoreşti?

Read More

Please follow and like us:

UPDATE Cărți recomandate pentru admiterea în profesiile juridice

  • Fișe de drept civil. Editia a 3-a, revizuită și adăugită | Autori: Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Carla Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat, Ioana Nicolae, Tudor Vlad Radulescu

Vezi detalii!

  • Fișe de procedură civilă pentru admiterea în magistratură și avocatură. Ediția a 5-a (cu supliment gratuit) | Autori: Gabriela Răducan, Mădălina Dinu

Vezi detalii!

Read More

Please follow and like us:

Răspunderea penală a avocatului | Claudiu Constantin Dinu

Având în vedere că pentru prima dată în tematica examenului de primire în profesia de avocat ca avocat definitiv a fost introdusă instituția Răspunderii penale a avocatului, Claudiu Constantin Dinu - autorul Fişelor privind organizarea  şi exercitarea profesiei de avocat prezintă schematizat sediul materiei şi regimul acestei instituţii.
Pentru dezvoltarea insituţiilor din tematica examenului de primire în profesia de avocat, atât ca avocat stagiar, cât şi ca avocat definitiv a se vedea Fişele privind organizarea și exercitarea profesiei de avocatClaudiu Constantin Dinu şi Legislaţia profesiei de avocat actualizată 25 iunie 2017 ­– Mădălina Dinu şi Ştefan Spiridon.

Noţiune: răspunderea penală a avocatului este una dintre formele grave de răspundere reglementate de lege ce implică aplicarea legii penale în cazul în care se constată că, în exercitarea profesiei de avocat, se săvârşeşte, cu vinovăţia prevăzută de lege, o faptă incriminată de lege ca fiind infracţiune.

Sediul materiei: art. 26-27, art. 35, art. 39, art. 86, art. 113 din Legea nr. 51/1995; art. 7-8, art. 50, art. 58, art. 266, art. 282 din Statutul profesiei de avocat

Regimul răspunderii penale a avocatului în raport cu celelalte forme de răspundere specifice avocatului: 

Read More

Please follow and like us:

Serie editorială în amintirea lui Tudor Drăganu

Dreptul administrativ.
O concepţie. O viziune

Aproape cinci ani s-au scurs deja pe nesimţite de când, într-o sală a Facultăţii de Drept din Cluj, s-au strâns vreo două duzini dintre discipolii marelui Profesor pentru a marca centenarul naşterii sale, la nici trei ani de la dispariţia acestuia.

Evenimentul nu avea nici pe departe fastul, uneori chiar opulenţa care caracterizează asemenea evenimente, organi­zate de facultăţile de drept în onoarea ori, după caz, în memoria altor mari nume de dascăli jurişti. Situaţia mi se părea puţin injustă pentru marele Profesor, pentru că, pe de o parte, fără a supăra pe nimeni, puţine nume au o greutate comparabilă cu cel al lui Tudor Drăganu; pe de altă parte, niciun alt număr nu poate egala strălucirea numărului 100.

Ceea ce aveau însă în comun toţi participanţii la acest eveniment a fost scopul lipsit de orice interes personal: fiecare, doctorand cândva – de dincoace ori dincolo de Prut – al ilustrului Profesor, era acolo doar pentru a prezenta unele idei proprii și pentru a omagia memoria acestuia. Nu pentru „punctele” care permit urcarea în anumite clasa­mente, îmbogăţirea CV-ului sau alte diverse intenţii bazate, mai mult sau mai puțin, pe interesul personal. Reuniunea a fost, din acest punct de vedere, un succes poate mai mare decât al altora care, beneficiind de o publicitate consistentă, le-au aşezat la locul potrivit, sub lumina unor reflectoare poate mult mai strălucitoare.

N-am reuşit, din varii motive, să publicăm un volum cu toate comunicările susţinute atunci. Foarte probabil că, ajunse într-o formă finală (publicabilă) la date diferite, unele la o dată mult ulterioară evenimentului, fiecare dintre aceste comunicări a văzut lumina tiparului disparat, în diferite reviste de specialitate. Dar, chiar să fi apărut, un asemenea volum ar fi fost oricum prea puţin faţă de ceea ce memoria şi opera Profesorului Tudor Drăganu ar fi meritat. Atunci mi-a venit ideea unei asemenea colecţii: toţi cei ce au făcut o pasiune pentru dreptul administrativ ştiu – sau ar trebui să ştie – că pot duce mai departe dreptul administrativ prin propriile lor contribuţii numai pentru că dreptul administra­tiv însuşi se află acolo unde l-au găsit ei, iar aceasta se datorează într-o foarte mare măsură lui Tudor Drăganu. Tocmai de aceea, atât prezentul volum, cât şi cele care urmează a fi publicate în această colecţie (orice lucrare de valoare care nu este curs universitar sau tratat în materia dreptului administrativ ori constituţional) îi vor fi dedicate în totalitate. Şi tot va fi, parcă, prea puţin…

Cluj-Napoca, 15 martie 2017                                   Ovidiu Podaru

 

Tudor Drăganu
(2 decembrie 1912, Năsăud – 21 august 2010, Cluj-Napoca)

Născut pe plaiurile Năsăudului, Tudor Drăganu a studiat la Liceul „Gheorghe Bariţiu” din Cluj, apoi la Facultatea de Drept, obţinând licenţa în drept în anul 1934, iar după doi ani i se conferă titlul de doctor în drept. A început activitatea didactică în 1937, ca asistent la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj, benefi­ciind de îndrumarea Profesorului Erast Diti Tarangul, o mare autoritate a dreptului adminis­trativ român din perioada interbelică.

Talentul didactic şi pasiunea pentru activitatea de cerce­tare ştiinţifică au determinat numirea sa ca pro­fesor univer­sitar titular la numai 34 de ani, în anul 1946. În această calitate, timp de peste şase decenii, îşi con­sacră activitatea studiului disciplinelor de drept public, şi anume dreptului constituţional şi administra­tiv, trans­miţând studenţilor şi discipolilor Domniei sale respectul pentru valorile democra­ţiei parlamentare, pentru supremaţia Constituţiei ca pilon al statului de drept şi pentru domnia legii ca mod de manifes­tare a acestuia. De la începutul deceniului al şaptelea al secolului trecut, după pensionare, a fost profesor consultant și conducător de doctorate în științe juridice.

Meritele Profesorului Tudor Drăganu au fost recu­noscute și pe plan internațional: a fost vicepre­ședin­tele Comisiei pentru probleme juridice, parlamentare și drepturile omului a Uniunii Interparlamentare (1967-1969), președinte al aceluiași organism interna­țional (1969-1973), membru al delegației României la Conferinţa pentru Securitate și Cooperare Europeană de la Helsinki (1975) și Viena (1976), fiind apoi ales (1976) și președinte al Comisiei Politice pentru Secu­ritate și Cooperare Europeană de la Viena. În semn de recunoaștere a valorii sale de pedagog și a operei sale științifice, încă din anul 1980, Tudor Drăganu a dobândit calitatea de membru al Institutului Interna­țional de Științe Administrative. A fost profesor invitat la Universitatea Panthéon-Sorbonne din Paris, numit prin decret al Preșe­dintelui Republicii Fran­ceze.

În spaţiul academic şi social din România, Profe­so­rului Tudor Drăganu i s-a decernat titlul de mem­bru de onoare al Academiei Române (2003); Doctor Honoris Causa al Univer­sităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, al Universităţilor din Oradea (1998), Timişoara (2000), al Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mu­reş (2007). A fost preşedintele de onoa­re al Institu­tului de Ştiinţe Administrative „Paul Negulescu” din Sibiu, cetă­ţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca şi al oraşului Năsăud. A primit premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române (1974), Premiul de excelenţă, Diploma de Onoare şi Medalia de Merit ale Uniunii Juriştilor din România (1997, 2002).

Din vasta operă juridică a Profesorului Drăganu rămân de referință, mai ales în contextul general nefavorabil dreptului public românesc postbelic, câteva lucrări cu caracter mono­grafic: Actele de drept administrativ (1959); Actele admi­nistra­tive și faptele asimilate lor supuse controlului judecăto­resc potrivit Legii nr. 1/1967 (1979); Structures et institutions constitu­tionnelles des pays socialistes européens (1981); Suprema­ţia legii (1982); Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România până în 1916 (1991); Declaraţiile de drepturi ale omului şi repercusiunile lor în dreptul interna­ţional public (1998); Liberul acces la justiţie (2003).

Dreptul-administrativ.-O-conceptie.-O-viziune

Please follow and like us:

Titlul executoriu | Executarea silita in Codul de procedura civila

Capitolul II. Titlul executoriu
extras din lucrarea Executarea silită în Codul de procedură civilă
Comentariu pe articole | Mădălina Dinu, Roxana Stanciu

Art. 632. Temeiul executării silite. (1) Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.
(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

3 D_cover

COMENTARIU

1. Titlul executoriu. Noţiune. Existenţa unui titlu executoriu constituie o condiţie sine qua non pentru începerea executării silite. Indiferent de modalitatea în care urmează a se face executarea silită, obligaţia ce se solicită a fi pusă în executare silită trebuie să fie constatată printr‑un titlu executoriu. Sintagma „numai în temeiul unui titlu executoriu” utilizată de legiuitor este de natură a sublinia şi totodată limita sfera actelor în temeiul cărora se poate realiza executarea silită, în sensul că doar titlul executoriu poate conduce la iniţierea procedurii execuţionale, fiind excluse orice alte titluri care nu au acest caracter. Totodată, în ipoteza în care s‑a început executarea silită în temeiul unui titlu care nu este potrivit legii executoriu, se poate obţine desfiinţarea tuturor actelor de executare pe calea contestaţiei la executare.

Se poate observa că dispoziţiile art. 632 C. proc. civ. nu definesc noţiunea de titlu executoriu, legiuitorul limitându‑se doar la a enumera înscrisurile care constituie titluri executorii.

Read More

Please follow and like us:

Page 1 of 4

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor