Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Noile Coduri (Page 1 of 2)

[Conferință] Legea nr. 310/2018 privind modificarea Codului de procedură civilă – între reformă și restaurație –

Conferinta Legea nr 310 CPC_banner
Universitatea „Nicolae Titulescu”, Baroul București în parteneriat cu Editura Hamangiu organizează conferința interactivă cu tema Legea nr. 310/2018 privind modificarea Codului de procedură civilă – între reformă și restaurație .

Read More

Please follow and like us:

Considerații cu privire la modificarea art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018

Lect. univ. dr. Nicolae-Horia ȚIȚ, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept
Judecător Roxana STANCIU, Tribunalul București

NOTĂ: Prezentul articol este un extras din lucrarea Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – comentarii, explicații, jurisprudență relevantă”

Potrivit art. I pct. 3 din Legea nr. 310/20183 [1], la articolul 64 CPC, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia”.

În forma anterioară, textul avea următoarea redactare:
„(3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanței competente să soluționeze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție.”

Spre deosebire de alte modificări legislative intervenite prin Legea nr. 310/2018, care au la bază decizii ale Curții Constituționale, cea operată la art. 64 alin. (3) și (4) CPC constituie o modificare propriu-zisă a dispozițiilor anterioare care reprezintă exclusiv voința legiuitorului. Este înlocuită soluția legislativă a atacării separate a încheierii prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție cu cea de drept comun în privința atacării încheierilor premergătoare [posibilitatea atacării acestora doar odată cu fondul – art. 466 alin. (4) CPC], reglementându-se, în același timp, cu caracter special (derogator), soluția pe care instanța de control judiciar o va pronunța în cazul admiterii căii de atac (trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție) și efectele acesteia asupra judecării cauzei (reluarea judecății de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție). 

Read More

Please follow and like us:

Sinteza principalelor modificări aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010

Sinteza principalelor modificări aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe*

 Judecător Roxana STANCIU

Tribunalul Bucureşti

  1. Introducere

După mai bine de un an de la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 1/2016[1], prin Legea nr. 17/2017 de aprobare a acestui act normativ[2] au fost operate câteva modificări, pe alocuri de substanţă, ale dispoziţiilor Codului de procedură civilă, relevante în materia executării silite.

În cele ce urmează vom reda atât modificările aduse Codului de procedură civilă, nu doar în materia executării silite, ci şi în alte materii – procedura necontencioasă şi procedura arbitrală –, precum şi modificările aduse altor legi, dar cu impact asupra procedurii executării silite. Fără a ne propune o analiză de profunzime a acestor noi dispoziţii, vom încerca doar să prefigurăm efectele lor pe planul activităţii principalilor participanţi la jurisdicţia civilă, cu speranţa că aceste efecte se vor dovedi pozitive.

Read More

Please follow and like us:

Capitolul al VI‑lea. Probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii în procesul penal

Capitolul al VI‑lea. Probele, mijloacele  de probă şi procedeele probatorii în procesul penal

Extras din lucrarea Drept procesual penal –  Autori: Alexandru Boroi, Gina Negruț

Secţiunea 1. Probele

  • 1. Noţiunea şi importanţa probelor în procesul penal

1.1. Noţiune

Pentru constatarea existenţei faptelor şi a împrejurărilor de fapt care formează obiectul cauzei penale, cât şi a vinovăţiei făptuitorului, este necesar ca organele judiciare să desfăşoare o activitate complexă de probaţiune[1].

Drept procesual penal_Boroi NegrutDatele sau informaţiile care ajută la rezolvarea cauzei sunt furnizate prin intermediul probelor. Complexitatea informaţiilor pe care le aduc probele în procesul penal a dus la definirea acestora ca fiind acele elemente de fapt care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit‑o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei[2].

Probele sunt aduse la cunoştinţa organelor judiciare prin anumite mijloace. Mijloacele de probă sunt acele mijloace prevăzute de lege prin care se constată elementele de fapt ce pot servi ca probă.

În conformitate  cu dispoziţiile art. 5 CPP, organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

1.2. Importanţa probelor în procesul penal

Din momentul declanşării procesului penal şi până la soluţionarea definitivă a cauzei deduse judecăţii, toate problemele fondului cauzei sunt rezolvate cu ajutorul probelor şi, ca urmare a acestui fapt, s‑a afirmat de către unii autori că întregul proces penal este dominat de problema probelor[3].

Read More

Please follow and like us:

Secţiunea a 2‑a. Cererea de chemare în judecată

Art. 194. Cuprinsul cererii de chemare în judecată. Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s­-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II­a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

 

Read More

Please follow and like us:

Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Read More

Please follow and like us:

Neimpozitarea pensiilor mai mici de 2000 lei şi eliminarea CASS pentru pensionari: modificări 2017 ale Codului fiscal şi ale Legii nr. 95/2006

Forma trimisă spre promulgare | preluată de pe www.cdep.ro

Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Read More

Please follow and like us:

Legea nr. 151 din 13 iulie 2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Titlul II. Dispoziţii privind modificarea şi completarea altor acte normative

Art. 25. Articolul 287 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

  1. La alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) nerespectarea unei măsuri de protecţie dispuse în executarea unui ordin european de protecţie.”

  1. După alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) În cazul faptei prevăzute la alin. (1) lit. h), împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.”

Art. 26. Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 14 august 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 29 alineatul (1), literele n) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„n) pentru interzicerea dreptului de a comunica cu victima ori cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele care au comis infracţiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanţă, ori de a se apropia de acestea, comunicarea se face persoanelor cu care condamnatul nu are dreptul să intre în legătură ori de care nu are dreptul să se apropie, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi, pentru cazurile în care victima sau persoanele stabilite de instanţă nu domiciliază în aceeaşi circumscripţie, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratelor judeţene de poliţie de la domiciliul acestora. Copia va fi însoţită de menţiunea că victima sau membrul de familie al acesteia la care se referă măsura complementară poate solicita emiterea unui ordin european de protecţie, în condiţiile prezentei legi

o) pentru interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, în condiţiile stabilite de instanţa de judecată, comunicarea se face victimei, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are locuinţa condamnatul şi Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratelor judeţene de poliţie în a căror circumscripţie se află locurile vizate de interdicţie. Copia va fi însoţită de menţiunea că victima sau membrul de familie al acesteia la care se referă măsura complementară poate solicita emiterea unui ordin european de protecţie, în condiţiile prezentei legi.”

       2. La articolul 70, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Dacă instanţa de judecată a stabilit în sarcina minorului obligaţiile prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. c) sau d) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorul delegat cu executarea comunică o copie de pe dispozitivul hotărârii, după caz, şi persoanelor sau instituţiilor prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. m) sau n), abilitate să supravegheze îndeplinirea acestor obligaţii. În cazul în care s-a stabilit obligaţia prevăzută la art. 121 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, comunicarea se face Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti ori, după caz, inspectoratului judeţean de poliţie în a cărui circumscripţie locuieşte minorul. Victima sau membrul de familie al acesteia la care se referă obligaţia impusă minorului va fi informat şi asupra posibilităţii de a solicita emiterea unui ordin european de protecţie, în condiţiile legii.”

  1. La articolul 82, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) În cazul în care organul judiciar a impus una dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. b) sau d) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la persoana vătămată sau membrii familiei acesteia, aceştia vor fi informaţi cu privire la posibilitatea de solicitare a unui ordin european de protecţie în condiţiile legii.”

Art. 27. La articolul 404 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

„(61) Când instanţa a dispus amânarea aplicării pedepsei sau interzicerea unuia sau mai multora dintre drepturile prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. l)-o) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, odată cu aplicarea pedepsei accesorii sau a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi, dispozitivul va cuprinde menţiunea că persoana sau persoanele beneficiare ale măsurilor de protecţie pot solicita emiterea unui ordin european de protecţie în condiţiile legii.”

Art. 28. Articolul 128 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 128. Comunicarea măsurilor privind arestul la domiciliu. (1) Încheierile organului judiciar cu privire la luarea, prelungirea, încetarea, revocarea, înlocuirea arestului la domiciliu, precum şi cele privind permisiunea de părăsire a imobilului se comunică, de îndată, organului de supraveghere.

(2) În cazul în care faţă de inculpat s-a dispus obligaţia prevăzută la art. 221 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, organul judiciar prevăzut la alin. (1) comunică persoanei vătămate sau membrului de familie al acesteia la care se referă obligaţia dreptul de a solicita un ordin european de protecţie în condiţiile legii.”

publicată în Monitorul Oficial nr. 545 din 20 iulie 2016

Please follow and like us:

Modificarile aduse NCP si NCPP prin O.U.G. din 18 mai 2016

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Read More

Please follow and like us:

NCPC – Art. 197. Timbrarea cererii

Delia Narcisa Theohari
Extras din Noul Cod de procedură civilă – comentariu pe articole, ed. a II-a
Noutăţi editoriale | www.hamangiu.ro

Art. 197. Timbrarea cererii. În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

Read More

Please follow and like us:

Page 1 of 2

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor