Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Category: Noutati editoriale (Page 1 of 5)

Grilă din Culegerea de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. 2 Procedură civilă

Grila 255 din capitolul al VIII-lea Judecata în căile de atac, volumul: Culegere de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. 2 Procedură civilă | Autor: Mădălina Dinu

Poate fi invocată direct în apel:

A. excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului din faţa primei instanţe;
B. excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii înaintea primei instanţe;
C. excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu.

Read More

Please follow and like us:

Grilă din Culegerea de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. 1 Drept civil

Grila 349 din capitolul al VI-lea Succesiuni, volumul: Culegere de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. 1 Drept civil | Autori: Tudor-Vlad Rădulescu, Teona Elena Rădulescu

X decedează, moștenirea fiind acceptată de către Y, fratele consangvin al defunctului, Z, fiul fratelui bun, predecedat, al defunctului și T, unchiul defunctului. Prin raportare la această situație de fapt:

A. Z va putea încheia singur pentru o perioadă de trei ani un contract de locațiune privind un bun din masa succesorală;
B. Y va culege 1/3 din moștenire;
C. oricare dintre moștenitori va putea încheia singur un contract de comodat având ca obiect un bun din masa succesorală.

Read More

Please follow and like us:

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații

RGPD – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal. Comentarii și explicații 

Volum coordonat de Avocat dr. Andrei Săvescu

Pe data de 25 mai 2018 vor deveni aplicabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene prevederile Regulamentului nr. 679/2016 – Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal (RGPD), o reglementare de importanță majoră pentru un număr foarte mare de oameni (chiar dacă cei mai mulți dintre aceștia încă nu știu de ce) și, în același timp, o reglementare care impune operatorilor de date cu caracter personal o listă întreagă de obligații a căror nesocotire poate atrage sancțiuni foarte dure.

În pregătirea acestui moment, JURIDICE.RO a inițiat o serie de conferințe și ateliere juridice pentru a dezbate impactul acestor reguli asupra instituțiilor publice și a operatorilor privați din România care, în desfășurarea activităților lor, colectează și prelucrează date cu caracter personal.

Prezentul volum reunește cele mai multe dintre analizele și studiile prezentate în cadrul acestor dezbateri de către specialiști recunoscuți în materia protecției datelor, cu o bogată experiență de cercetare științifică și cu o valoroasă experiență practică. „Problematica” GDPR – RGPD este foarte amplă și, cel mai probabil, ea va genera și un contencios pe măsură.

Lucrarea de față reprezintă doar o introducere în această tematică, însă ea poate constitui un material de studiu prețios pentru toți cei care doresc să înțeleagă noile reguli și, mai ales, să-și cunoască drepturile și obligațiile care le revin în materia protecției datelor cu caracter personal.

RGPD_Regulamentul-general-privind-protectia-datelor-cu-caracter-personal_Savescu

Read More

Please follow and like us:

Scurte considerații pe marginea unor dispoziții de procedură civilă interpretate neunitar în practica judiciară

Prof. univ. dr. Gabriel BOROI, rector al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii
Judecător dr. Delia Narcisa THEOHARI, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii

Sumar:

■ Domeniul de aplicare a art. 158 alin. (1) C. proc. civ. privind domiciliul sau, după caz, sediul procesual ales
■ Invocarea necompetenţei secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecător eşti sau, după caz, a completelor specializate ale aceleiaşi secţii
■ Aplicarea în timp a O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sub aspectul dispoziţiilor procedurale vizând soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor pentru plata taxei judiciare de timbru, a cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru etc.
■ Natura juridică a termenului de 5 zile, prevăzut de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru formularea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. Raportul acestuia cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă , care prevăd că ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii. Fixarea termenului de judecată pentru cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în etapa regularizării cererii de chemare în judecată
■ Repunerea cauzei pe rol în ipoteza suspendării prevăzute de art. 413 alin. (1) C. proc. civ. şi a celei reglementate de art. 520 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.
■ Momentul până la care se poate formula cererea adiţională prevăzută de art. 204 alin. (1) C. proc. civ. Acordul expres al părţilor
■ Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată

Read More

Please follow and like us:

Contractul cloud computing

7. Contractul cloud computing [1] din capitolul al III-lea Contracte utilizate în comerțul electronic, extras din lucrarea Dreptul comerțului internațional | Autor: Carmen Tamara Ungureanu

Dreptul-comertului-international

7.1. Noţiune

O formă a contractului electronic este contractul cloud computing.
Termenul cloud computing poate fi definit ca fiind o formă de computing în care capacităţi IT (Information Technology) evolutive şi elastice sunt furnizate unui mare număr de clienţi, utilizând tehnologia Internet [2]. Capacitate IT evolutivă înseamnă că furnizorul de cloud poate adapta capacitatea de stocare şi de procesare a datelor conform cerinţelor clientului. Capacitate IT elastică înseamnă că adaptarea capacităţii de stocare şi de procesare a datelor se poate face rapid, pe măsura schimbărilor în cerinţele clientului. Faptul că un număr mare de clienţi este deservit prin intermediul cloud computing este avantajos din punct de vedere financiar şi pentru furnizorul de cloud, şi pentru clienţi: furnizorul foloseşte baze mari de stocare şi de prelucrare a datelor clienţilor, iar clienţii nu investesc în tehnologie, externalizând stocarea datelor. Prin utilizarea Internetului, accesarea datelor poate fi făcută de oriunde în lume [3]

Read More

Please follow and like us:

Extras din Admiterea în notariat. Sinteze teoretice și teste grilă

Capitolul X. Procedura succesorală notarială – extras din Admiterea în notariat. Sinteze teoretice și teste grilă | Autori: Adina R. Motica, Oana-Elena Buzincu, Veronica Stan

Conform art. 233 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, în funcţie de natura sa litigioasă sau nelitigioasă, procedura succesorală este numai de competenţa instanţei de judecată sau a notarului public [1].

1. DESCHIDEREA PROCEDURII SUCCESORALE

1.1. Deschiderea procedurii succesorale notariale

Articolul 101 din Legea nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, prevede faptul că procedura succesorală notarială se deschide la cererea moştenitorilor sau a oricărei persoane interesate, precum şi a secretarului consiliului local al localităţii în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii. Secretarii consiliilor locale transmit sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale Camerei care ţine registrul de evidenţă a procedurilor succesorale, sesizările urmând a fi înscrise în acest registru. Modul de repar- tizare a cauzelor succesorale astfel transmise se stabileşte de către preşedintele Camerei, astfel încât acestea să fie repartizate în mod echitabil fiecăruia dintre notarii publici competenţi (art. 243 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare).

1.2. Competenţa notarului public de soluţionare a procedurii succesorale

Read More

Please follow and like us:

Consecinţele constatării caracterului abuziv al unei clauze care determină dobânda remuneratorie într-un contract de credit

Articol semnat de: Lucian Mihali-Viorescu,
judecător la Judecătoria Sectorului 2 București

1. Punerea problemei

În practica judiciară recentă din materia clauzelor abuzive din contractele de credit se ridică, pe lângă clasicele probleme legate, de exemplu, de interpretarea şi aplicarea art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 sau, bineînţeles, de întrebarea esenţială – este sau nu abuzivă o anumită clauză contractuală –, o problemă ce pare, la prima vedere, secundară, dar a cărei soluţionare are consecinţe practice importante.
Întrebarea la care instanţele trebuie să răspundă imediat după constatarea caracterului abuziv şi a nulităţii absolute, totale sau parţiale, a unei clauze care reglementează dobânda remuneratorie într-un contract de credit este următoarea: care este dobânda rămasă aplicabilă în contract în urma pronunţării hotărârii judecătoreşti?

Read More

Please follow and like us:

[Extras] Cereri și excepții de cameră preliminară. I. Procedura, regularitatea actului de sesizare, legalitatea actelor de urmărire penală

Extras din Cereri și excepții de cameră preliminară. I. Procedura, regularitatea actului de sesizare, legalitatea actelor de urmărire penală, capitolul I. Procedura în Camera Preliminară
Autor: Cristinel Ghigheci

5. Neformularea în scris a cererilor şi excepţiilor în faza camerei preliminare

O problemă apărută după pronunţarea Deciziei nr. 641/2014 a Curţii Constituţionale a României a fost aceea de a stabili dacă mai este necesară formularea în scris a cererilor şi excepţiilor, din moment ce acestea trebuie puse în discuţie în şedinţă contradictorie.

Camera-prel_blog

În practica judiciară, într‑o primă opinie s‑a reţinut că nerespectarea procedurii scrise anterioare dezbaterii orale, care are drept scop asigurarea unei contradictorialităţi reale a căii de atac, conduce la respingerea contestaţiei ca inadmisibilă.

Read More

Please follow and like us:

[Extras] Curs de contencios constituțional

Extras din Curs de contencios constituțional
Autori: Tudorel Toader, Marieta Safta

Curs-de-cont-cons_TOADER_SAFTA

Secţiunea a 7‑a. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial [art. 146 lit. d) teza I din Constituţie]

§1. Trăsături

Este vorba despre un control de constituţionalitate a posteriori, concret, indirect, pe cale de excepţie.
Excepţia de neconstituţionalitate ocupă un loc aparte în sistemul excepţiilor procesuale din dreptul românesc; „prin intermediul ei se realizează un control concret a posteriori şi, totodată, reglementarea excepţiei de neconstituţionalitate asigură şi accesul indirect al persoanelor la justiţia constituţională. Deşi controlul de constituţionalitate a fost gândit ca un control esenţialmente obiectiv, excepţia de neconstituţionalitate îmbină acest caracter al controlului cu interesul subiectiv al protecţiei drepturilor individuale. Sub aspect procesual, prin excepţia de neconstituţionalitate se realizează o îmbinare între mijloacele specifice de apărare din dreptul procesual şi instrumentele specifice dreptului constituţional şi controlului constituţionalităţii legilor” [1].
Pot fi reţinute, în acest sens, ca trăsături specifice excepţiei de neconstituţionalitate: caracterul de ordine publică (cu consecinţa că aceasta nu poate fi acoperită şi nici nu se poate renunţa la soluţionarea ei, principiul disponibilităţii nefiind aplicabil după sesizarea Curţii Constituţionale); caracterul de chestiune prejudicială (relativă la legitimitatea constituţională a legii aplicabile cauzei în care a fost invocată); caracterul de drept public al procedurii de soluţionare (o competenţă de atribuire exclusivă şi cu caracter imperativ).

Read More

Please follow and like us:

Fragmente din Securitatea cibernetică la nivel național și internațional. Instrumente normative și instituționale

Fragmente din cartea Securitatea cibernetică la nivel național și internațional. Instrumente normative si instituționale  | Autor: Daniela Panc

8-editedDaniela Panc este cadru didactic din anul 2013 la Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu, Bucureşti (disciplinele Drept internaţional public, Drept instituţional al Uniunii Europene, Organizarea justiţiei în Uniunea Europeană) și consilier în cadrul Direcției Generale Relații Internaționale și Afaceri Europene și consilier la Cabinetul secretarului de stat, în Ministerul Educaţiei Naţionale (2017).

Evoluţia rapidă către o societate inteligentă (smart society), caracterizată prin ubicuitatea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi a reţelelor informatice la nivel social, economic, politic şi cultural, modifică modul în care societatea percepe securitatea. Această evoluţie vizează valori şi interese sociale care necesită protecţie din perspectivă juridică.

Read More

Please follow and like us:

Page 1 of 5

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor