Testarea cunostintelor reprezinta una dintre cele mai importante etape in formarea noastra profesionala. Fixam informatiile cele mai bine cand parcurgem teste si cand stabilim raspunsurile corecte cu ajutorul explicatiilor cadrelor didactice avizate. Mai mult, realizam care este nivelul de pregatire si care sunt zonele de focus pe care trebuie sa punem accent pentru a ne ridica gradul de stapanire a cunostintelor.
Va oferim in randurile urmatoare un extras din lucrarea „Culegere de teste-grilă pentru admiterea în magistratură și avocatură”:
„Chitanţele emise de un avocat reprezintă înscrisuri sub semnătură privată, iar completarea unor sume nereale în acestea, în scopul producerii de consecinţe juridice, constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Chiar dacă procesul fusese pierdut de partea pe care a reprezentat‑o făptuitorul, depunerea chitanţelor respective în faţa instanţei de judecată şi solicitarea acordării cheltuielilor de judecată ar fi fost aptă, ipotetic, de producerea unor consecinţe juridice.
Aceste consecinţe juridice nu trebuie să se şi producă pentru consumarea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ci sunt suficiente existenţa scopului în momentul falsificării înscrisurilor şi folosirea lor în vederea producerii de consecinţe juridice.
Din acest motiv, fapta săvârşită de inculpat este infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă consumată, iar nu tentativă la această infracţiune.
Sunt discuţii în doctrină dacă se poate reţine infracţiunea de înşelăciune în cazul în care este indusă în eroare instanţa de judecată prin folosirea unor înscrisuri falsificate. Sunt opinii potrivit cărora nu se săvârşeşte infracţiunea de înşelăciune în acest caz, pentru că instanţa nu poate constitui subiect pasiv al infracţiunii de înşelăciune şi al acţiunii de inducere în eroare, după cum sunt şi opinii care susţin că în acest caz se poate reţine infracţiunea de înşelăciune.
Opinia majoritară conturată în practica judiciară recentă este aceea că nu se poate reţine infracţiunea de înşelăciune în acest caz.
Această din urmă opinie se bazează pe argumentul că instanţa nu judecă procesul în baza încrederii pe care o are în reclamant sau pârât, ci în baza probelor administrate nemijlocit în proces şi verificate prin discutarea lor în contradictoriu în şedinţa de judecată.
Din acest motiv, în speţă răspunsul corect este cel de la litera C, iar răspunsurile de la literele A şi B sunt greşite.”
Pentru mai multe teste grila rezolvate si explicate, va invitam sa comandati un exemplar din „Culegere de teste-grilă pentru admiterea în magistratură și avocatură”.
