Lucrarea Curs de Drept civil. Partea generala este scrisa de doi dintre cei mai buni autori din acest domeniu. Reprezinta o carte de referinta pentru studenti, masteranzi, precum si pentru practicieni din domeniu.
Dl Gabriel Boroi este Doctor in Drept al Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti (1995); licentiat in Drept al Facultatii de Drept, Universitatea din Bucuresti (1988). In perioada 1991 1992 a urmat un stagiu de pregatire in cadrul Universitatii Sophia Antipolis din Nisa, Franta.
Dna Carla Alexandra Anghelescu este Doctor in Drept al Facultatii de Drept a Universitatii Nicolae Titulescu din Bucuresti, sub indrumarea prof. univ. dr. Gabriel Boroi (2015); licentiata in Drept a Facultatii de Drept a Universitatii Nicolae Titulescu din Bucuresti (2010); absolventa a Institutului National al Magistraturii (2012).
Va oferim in randurile urmatoare un scurt extras din lucrarea care explica materia de Drept civil – partea generala ca la carte:
„Art. 1246 alin. (1) C.civ. dispune ca „orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii, daca
prin lege nu se prevede o alta sanctiune”. Nulitatea poate fi definita ca sanctiunea care lipseste actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila.
In alte cuvinte, nulitatea este sanctiunea ce intervine, daca legea nu dispune altfel, in cazul in care, la incheierea actului juridic civil, nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de validitate ale actului juridic, astfel incat acel act nu va mai produce, in tot sau in parte, efecte juridice.
Din aceasta definitie pot fi desprinse trasaturile caracteristice nulitatii, anume:
– nulitatea actului juridic civil este o sanctiune de drept civil si o cauza de ineficacitate a actului juridic civil;
– priveste, in principiu, numai actele juridice (unilaterale, bilaterale, plurilaterale)[1], nu si faptele juridice stricto sensu. Exista insa si dispozitii legale din care rezulta ca nulitatea este o sanctiune care nu se aplica exclusiv actelor juridice; spre exemplu, art. 196‑199 C.civ. reglementeaza nulitatea persoanelor juridice; art. 100 alin. (1) si (4) C.civ. se refera la anularea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe acestea (cu precizarea ca actele de stare civila nu sunt acte juridice in sens de negotium, ci acte in sens de instrumentum, adica inscrisuri);
– intervine atunci cand sunt incalcate normele juridice care reglementeaza conditiile de validitate ale actului juridic[2] (indiferent daca sunt conditii de fond sau conditii de forma)[3];
– consta in lipsirea actului juridic de efectele ce contravin normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila, deci nu priveste, intotdeauna, actul juridic in intregul lui;
– pentru stabilirea concordantei sau neconcordantei cu legea a efectelor actului juridic, se recurge la finalitatea legii, in sensul ca actul juridic este lipsit numai de acele efecte care contravin scopului urmarit de dispozitia legala incalcata;
– momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic cu legea este acela al incheierii actului juridic[1]. De exemplu, si in cazul la care se refera art. 1662 alin. (3) C.civ., cauza de nulitate exista la momentul incheierii contractului, insa aplicarea sanctiunii este conditionata de nedeterminarea pretului vanzarii in termen de un an de la incheierea contractului; de asemenea, in ipoteza constituirii rentei viagere cu titlu oneros pe durata vietii unei persoane afectate, la data incheierii contractului, de o boala din cauza careia a murit in interval de cel mult 30 de zile de la aceasta data [art. 2247 C.civ., care, conform art. 2256 alin. (1) C.civ., se aplica si in cazul contractului de intretinere], cauza de nulitate exista la data incheierii contractului si consta in lipsa elementului aleatoriu;
– nulitatea nu intervine daca, desi la incheierea actului juridic a fost incalcata o conditie de validitate, printr‑o norma speciala se dispune altfel [spre exemplu, art. 1213 C.civ., care permite adaptarea contractului lovit de nulitate relativa pentru eroare; art. 1222 alin. (1) C.civ., care prevede sanctiunea alternativa a reducerii obligatiei in caz de leziune etc.].”
Acest material este un scurt extras la lucrarii „Curs de drept civil. Partea generala”.
Cititi si: Activitatea profesionala a avocatului: Activitatile specifice profesiei de avocat
