Cartea „Dreptul contractelor civile și comerciale. Teorie, jurisprudență, modele” abordează contractele speciale reglementate de noul Cod civil, dar și principalele contracte tratate în diferite legi speciale.
Cele 34 de contracte speciale, analizate într-o manieră integrată, valorifică în mod reușit preocupările doctrinei în materie (articole, monografii, cursuri, tratate), precum și o bogată jurisprudență (atât decizii ale instanțelor europene, cât și ale instanțelor autohtone) – această ediție ajungând deja la peste 1300 de fragmente din spețe atent selecționate, cu cel puțin 600 de fragmente în plus față de volumul din 2020, majoritatea celor nou-adăugate fiind selecții din hotărâri foarte recente (2020, 2021).
Astăzi vă oferim un scurt extras din cartea „Dreptul contractelor civile și comerciale. Teorie, jurisprudență, modele”:
„§1. Donațiile simulate
61. Ca forme ale simulației în contracte, în cazul donației vom analiza donația deghizată și donația prin interpunere de persoane. Prin mecanismul simulației, astfel cum se arată și în doctrină[2], printr-un act juridic public, aparent, denumit și simulat, se creează o altă situație juridică decât cea stabilită printr-un act juridic ascuns, secret, dar adevărat (actul ascuns trebuie să se încheie concomitent sau înainte de încheierea actului public).
62. Donația deghizată este o formă de donație simulată care, sub aparența unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuită a contractului secret.
Sub acest aspect, într-o speță, s-a reținut: ceea ce este evident în cauză este faptul că vânzătorul a urmărit transferul dreptului de proprietate în favoarea pârâtei N.M., iar faptul că prețul a fost stabilit mult sub valoarea reală a imobilului este justificat tocmai de înțelegerea părților, de gradul de rudenie dintre ei, cât și de faptul că cumpărătorul și-a asumat și respectat, chiar anterior perfectării actului autentic, obligația de a se muta alături de părinții săi și de întreținere a acestora, în măsura în care aceștia au avut nevoie, fapt confirmat de dovezile administrate. Așadar, cauza actului juridic analizat a existat, iar scopul încheierii lui, respectiv intenția reală care a stat la baza perfectării contractului nu a fost ilicit sau imoral, drept care, nulitatea absolută susținută de reclamant nu poate fi reținută de instanță. Atât timp cât s-a dovedit că prețul a fost plătit, chiar dacă înțelegerea părților așa cum a fost susținută și dovedită de pârâți conduce la concluzia logică că actul încheiat a fost simulat sub aspectul naturii sale, respectiv că în realitate s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere, cert este că nu a fost vorba de o donație deghizată așa cum deopotrivă a mai pretins reclamantul. Mai mult, chiar și în ipoteza în care s-ar fi ajuns la concluzia că actul de vânzare-cumpărare reprezintă o donație deghizată și prin încheierea ei s-ar ajunge la încălcarea rezervei succesorale a reclamantului, sancțiunea prevăzută expres de lege într-o atare situație este reducțiunea liberalității excesive, în măsura necesară întregirii rezervei, iar nu nulitatea absolută (Judecătoria Cluj Napoca, s. civ., sent. nr. 5386 din 25 iulie 2018, www.rolii.ro).
63. Donațiile deghizate sunt valabile, simulația nefiind, în principiu, sancționată cu nulitatea. Contractul însă poate fi lovit de nulitate, spre exemplu, dacă donația a fost deghizată „în scopul de a eluda revocabilitatea donațiilor între soți” [art. 1033 alin. (1) C. civ.]. (…)
§2. Donațiile indirecte
2.1. Noțiune
65. Donațiile indirecte sunt acte juridice fundamentate pe intenția de a gratifica materializată însă printr-un act juridic care nu este un contract de donație, deși produce efectele specifice ale unui astfel de contract.
Pentru acest considerent, donațiile indirecte nu sunt supuse regulilor de formă cerute de lege pentru validitatea donației, fiind o excepție de la principiul solemnității donației. În schimb, donațiile indirecte sunt supuse regulilor de fond aplicabile donației, dar și regulilor de fond și de formă aplicabile actului juridic care se încheie.
În legătură cu aceasta, în practica judiciară s-a evidențiat, într-un caz concret, că nu s-a reținut existența vreunei contraprestații, nici măcar a vreunei sarcini care ar fi putut fi stipulată fără să afecteze caracterul gratuit al donației, cu atât mai mult cu cât actul a fost încheiat între soți. Calificarea acestuia urmează a fi raportată la ansamblul relațiilor de familie, intenția de a gratifica fiind justificată în principal prin prisma calității de soț a părților semnatare. Chiar prima instanța a reținut în acest sens că actul a fost făcut în speranța că pârâtul își va modifica atitudinea față de familia sa. Totodată, Curtea a reținut că actul a fost încheiat și cu respectarea dispozițiilor art. 1011 alin. (2) C. civ., întrucât donațiile indirecte, ca acte juridice întemeiate pe intenția de a gratifica, sunt exceptate de la condiția de formă prevăzută pentru valabilitatea donației, respectiv a încheierii prin act autentic (C.A. Brașov, s. civ., dec. nr. 597 din 23 noiembrie 2020, www.rolii.ro).
Actele juridice prin care se realizează donații indirecte, utilizate în practică în mod frecvent, sunt renunțarea la un drept, remiterea de datorie și stipulația pentru altul.
Spre deosebire de contractul de donație deghizată, în cazul donației indirecte actul perfectat (prin care se realizează o liberalitate) este cel voit de părți. Strict juridic, donațiile indirecte sunt liberalități efectuate pe calea altor acte juridice (neasimilate sensului comun dat contractului de donație). Pentru acest considerent, donațiile indirecte nu sunt supuse regulilor de formă cerute de lege pentru validitatea donației, fiind o excepție de la principiul solemnității donației. În toate cazurile însă, pentru valabilitatea donațiilor indirecte este necesar să se realizeze acordul de voință între donator și cel gratificat. În consecință, pentru ca actul juridic să producă o îmbogățire gratuită este necesar ca cel gratificat să-l accepte și să declare că înțelege să se folosească de clauza prin care depunătorul îl gratifică printr-o stipulație în favoarea sa ori să își dea acordul cu privire la producerea efectelor juridice. (…)”
Lucrarea „Dreptul contractelor civile și comerciale. Teorie, jurisprudență, modele” se poate comanda pe site-ul Editurii Hamangiu.
