Articole juridice, Blog Juridic, Carti juridice, Spete juridice, Stiri juridice

Drepturile fundamentale − parte componentă a principiilor generale ale dreptului UE

Like & Share

Asa cum v-am obisnuit, Blogul juridic Hamangiu va ofera acces la mici extrase din cele mai noi carti publicate la Editura Hamangiu. Sunt carti juridice de interes pentru numerosi profesionisti ai dreptului, precum si pentru studenti, masteranzi, doctoranzi si nu numai. Ne dorim ca in cadrul acestui blog juridic sa va oferim mici preview-uri asupra cartilor de drept pe care le puteti folosi in demersurile dvs. profesionale, educationale, academice.

Manual de drept al Uniunii Europene - Razvan Horatiu Radu

In randurile urmatoare va oferim un extras din lucrarea „Manual de drept al Uniunii Europene”, o lucrare scrisa de autorul Razvan Horatiu Radu:

„Tratatele constitutive de la Paris și Roma nu conțineau nicio dispoziție specifică consacrată drepturilor fundamentale, dat fiind că ele aveau un caracter pur economic. Nici măcar libertatea de circulație a persoanelor nu era privită ca un drept fundamental, ci, mai degrabă, ca un instrument de realizare a pieței comune, alături de libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a serviciilor[1].

Prin urmare, a revenit Curții de Justiție rolul de a recunoaște pe cale jurisprudențială respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei și a le include în cadrul principiilor generale de drept comunitar, pe care ea are datoria să le respecte, având ca punct de inspirație tradițiile constituționale comune ale statelor membre (cauzele Stauder, Internationale Handelsgesellshaft Gmbh). Recunoașterea de către Curtea de Justiție a drepturilor fundamentale a avut ca scop inițial prezervarea principiului supremației dreptului comunitar, întrucât Curțile Constituționale din Germania și Italia și-au exprimat rezerve cu privire la absența protecției drepturilor omului în dreptul comunitar, ceea ce le făcea să recurgă la normele constituționale care asigurau această protecție și, în baza lor, să înlăture normele contrare din dreptul comunitar[2].

Ulterior, Curtea a afirmat că, pe lângă constituțiile statelor membre, convențiile internaționale încheiate în materia drepturilor omului semnate de statele membre, ca documente ce conțin principii fundamentale acceptate de toate statele membre, constituie o sursă de inspirație pentru dreptul comunitar fără să constituie însă izvoare de drept (cauza Nold). După ratificarea de către Franța a Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în 1974, Curtea de Justiție, începând cu Hotărârea Rutili, a considerat-o ca fiind principalul instrument internațional de inspirație în materia respectării drepturilor omului[3].

Tratatul de la Maastricht a ridicat principiul respectării drepturilor fundamentale la nivelul de dreptului primar. Ulterior, Tratatul de la Lisabona a consacrat definitiv că „drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și astfel cum rezultă din tradițiile
constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii” [art. 6 alin. (3) TUE].

De asemenea, respectarea drepturilor fundamentale constituie o condiție de validitate a actelor de drept derivat ale Uniunii Europene.
Astfel, din punct de vedere practic, încălcarea drepturilor fundamentale poate fi constatată, de exemplu, pe calea unei acțiuni în anulare sau printr-o întrebare preliminară în aprecierea validității.

Fără a avea un caracter obligatoriu până la intrarea în vigoare a TFUE, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a contribuit la dezvoltarea aplicării principiilor generale de drept comunitar.

Astfel, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a fost sursă de inspirație chiar dacă Comunitatea nu era parte contractantă, iar Convenția nu era aplicabilă instituțiilor sale. Curtea de Justiție și-a păstrat însă libertatea de a merge mai departe și a consacrat noi drepturi precum: drepturile refugiaților, protecția datelor personale etc.[4]

Pe lângă Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea de Justiție s-a inspirat și din alte instrumente de protecție în materia drepturilor omului, chiar dacă a făcut-o rar (de exemplu, Carta Socială Europeană, Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice, Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale sau chiar principii de jus cogens etc.)[5].

[1] I. BOEV, op. cit., p. 221.
[2] FR. MARTUCCI, op. cit., pp. 789-790; I. BOEV, op. cit., pp. 221-222.
[3] I. BOEV, op. cit., p. 222.
[4] P. CRAIG, G. DE BURCA, op. cit., pp. 431-432; FR. MARTUCCI, op. cit.,
pp. 792-794.
[5] A se vedea P. CRAIG, G. DE BURCA, op. cit., pp. 433-434 și cauzele citate”

Cartea „Manual de drept al Uniunii Europene” poate fi comandata aici. 

Despre autor, dl Razvan Horatiu Radu: Este magistrat de cariera de peste 20 de ani, fiind absolvent al Institutului National al Magistraturii, promotia 2001-2003.
Intre anii 2007-2011, a indeplinit functia de Agent Guvernamental al Romaniei pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cu rang de subsecretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, perioada in care a gestionat peste 1.000 de dosare privind Romania, atat in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, cat si in fata Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei, in faza de executare a hotararilor Curtii. In acea perioada, Romania se confrunta cu numeroase probleme sistemice privind dreptul de proprietate, duratele de procedura in materie civila si penala, neexecutarea hotararilor judecatoresti, jurisprudenta neunitara a instantelor judecatoresti etc., motiv pentru care a incercat sa gaseasca solutii si a initiat un amplu dialog cu reprezentantii Curtii si ai Serviciului pentru Executarea Hotararilor CEDO al Consiliului Europei, mediind mai multe intalniri ale acestora cu reprezentantii autoritatilor romane, in scopul identificarii unor solutii care sa duca la reducerea numarului de cauze.

Like & Share

S-ar putea să te intereseze și