Blog Juridic, Concursuri si examene, Drept procesual civil, Noutati editoriale

[EXTRAS] Fișe de procedură civilă – Gabriel Boroi, Mirela Stancu

Like & Share

Extras din volumul Fișe de procedură civilă. | Autori: Gabriel Boroi, Mirela Stancu

La patru ani de la publicarea lucrarii Drept procesual civil (aflata acum la cea de-a patra editie), echipa Gabriel Boroi & Mirela Stancu revine cu un nou proiect editorial – Fise de procedura civila, dedicat studentilor, masteranzilor si absolventilor care se pregatesc pentru examenele de admitere si definitivat in profesiile juridice, vizand o analiza axata, in special, pe prezentarea teoretica a institutiilor dreptului procesual civil, astfel cum au fost acestea configurate, respectiv, reconfigurate, prin noul cod, intrat in vigoare in februarie 2013.

Fisele de procedura civila analizeaza intreaga materie intr-o maniera sintetica si concentrata, eliminand orice referinte la dezbateri teoretice sau probleme incidentale din practica si pastrand numai esenta, pentru a favoriza cursivitatea lecturii, astfel incat cel care va invata dupa aceasta carte sa deprinda mecanismele procedurii civile intr-o maniera cat mai structurata, logica si clara.
Autorii nu au renuntat insa la niciuna din informatiile importante, la problemele de drept ridicate in practica, iar in unele cazuri chiar au revenit asupra unor solutii avansate anterior, de exemplu, in privinta momentului de la care curge termenul de apel in cazul in care, in procedura speciala a evacuarii din imobilele folosite sau ocupate fara drept, instanta dispune odata cu evacuarea si obligarea paratului la plata chiriei sau a arenzii exigibile.

De asemenea, avand in vedere ca, recent, a fost adoptata si a intrat in vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, in prezenta lucrare au fost avute in vedere si modificarile aduse prin acest act normativ, inclusiv impactul lor asupra unor texte de lege nemodificate sau asupra unor solutii sau opinii anterioare.

Fise de procedura civila_BOROI_STANCU

FIȘA NR. 7 – CITAREA ŞI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURĂ

I. Reguli generale

Principii cu privire la citarea părţilor în procesul civil

– părţile nu sunt obligate să se înfăţişeze, însă este necesar ca toate părţile din proces să fi fost legal citate;
– citarea părţilor are ca scop încunoştinţarea lor despre existenţa procesului, despre locul şi data şedinţei de judecată;
– în procesul civil, regula este citarea părţilor;
– în cazurile expres prevăzute de lege, judecata are loc fără citarea părţilor sau citarea părţilor este lăsată la aprecierea instanţei.

Exemple:

  • judecata are loc fără citarea părților în situaţia rezolvării conflictelor de competenţă, a contestaţiei privind tergiversarea procesului, a plângerii împotriva modului de soluţionare a contestaţiei privind tergiversarea procesului, a cererii de încuviințare a executării silite etc.;
  • citarea părţilor este lăsată la aprecierea instanţei în cazul asigurării dovezilor, al procedurii necontencioase judiciare, al ordonanţei preşedinţiale, al cererilor de valoare redusă etc.

Termenul în cunoștință

– încunoştinţarea despre existenţa procesului, despre locul şi data şedinţei de judecată se poate realiza şi prin luarea termenului în cunoştinţă de către parte, în condiţiile expres prevăzute de lege;
– cazurile în care partea este considerată a avea termen în cunoștință [art. 229 alin. (1) C.proc.civ.]:

1. partea care a depus cererea de chemare în judecată personal sau prin mandatar şi a luat termenul în cunoştinţă nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanţă, considerându-se că ea cunoaşte termenele de judecată ulterioare;

  • dată fiind procedura ce precede fixarea primului termen de judecată, procedură reglementată de art. 201 C.proc.civ., faţă de reglementarea anterioară, a fost restrâns domeniul de aplicare al acestui caz de luare a termenului în cunoștință, ca regulă, reclamantul nemaiputând primi în cunoştinţă primul termen de judecată;
    Pot exista şi situații în care reclamantul să ia în cunoștință primul termen de judecată; de exemplu, procedura ordonanței de plată, în care nu se aplică art. 201 C.proc.civ.
  • art. 229 alin. (1) C.proc.civ. ar putea deveni aplicabil și în situaţia în care cererea este depusă între termene, de orice parte şi acesteia îi este comunicat următorul termen de judecată;
    Spre exemplu, reclamantul depune o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată înainte de primul termen de judecată deja fixat, ocazie cu care i se comunică primul termen.

2. partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau printr-un reprezentant legal ori convenţional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul, nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanţă, considerându-se că ea cunoaşte termenele de judecată ulterioare;

3. partea căreia, personal ori prin reprezentant legal sau convenţional ori prin funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, i s-a înmânat citaţia pentru un termen de judecată, este considerată a cunoaşte şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată;

Înmânarea citaţiei trebuie să se fi făcut părţii, personal ori prin reprezentant legal sau convenţional ori prin funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei şi, în toate situaţiile, să fi fost semnată dovada de înmânare a citaţiei.
În vederea respectării dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii, în acest caz, citația va cuprinde mențiunea că, prin înmânarea citaţiei în acest mod, pentru un termen de judecată, cel citat este considerat că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citaţia i-a fost înmânată [art. 157 alin. (1) lit. i) C.proc.civ.].
Dacă destinatarul, reprezentantul acestuia ori funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei refuză să primească citaţia, nu se mai poate
considera că partea este prezumată a cunoaşte termenele de judecată ulterioare.
De asemenea, atunci când dovada de înmânare este semnată de persoanele arătate la art. 162 alin. (1) teza a II-a şi la art. 163 alin. (6) şi (7) C.proc.civ. (administratorul clădirii, paznicul sau agentul de pază, persoanele majore din familie sau cu care destinatarul citaţiei locuieşte), nu se produce efectul prezumat de art. 229 C.proc.civ., ci doar se va considera că procedura de citare este legal îndeplinită la termenul pentru care a fost emisă citaţia. Pentru termenul următor, partea va fi citată din nou, afară de cazul în care a dobândit termen în cunoştinţă printr-una dintre modalităţile prevăzute de lege.

– cazurile în care instituţia termenului în cunoştinţă nu se aplică:
1. ipotezele reglementate de art. 229 alin. (2)-(4) C.proc.civ.:
• în cazul reluării judecăţii, după ce a fost suspendată;
• în cazul când procesul se repune pe rol;
• în cazul în care partea este chemată la interogatoriu, cu excepţia ipotezei în care aceasta a fost prezentă la încuviinţarea interogatoriului, când s-a stabilit şi termenul pentru luarea lui;

Având în vedere finalitatea citării părţii chemate la interogatoriu cu această menţiune, excepţia menţionată de la regula citării este de strictă interpretare şi urmează a se aplica numai în cazul în care partea a fost prezentă personal la termenul la care proba respectivă a fost încuviinţată, iar în aceeaşi şedinţă s-a stabilit şi termenul ulterior pentru luarea interogatoriului.

• în cazul în care, pentru motive temeinice, instanţa a dispus ca partea să fie citată la fiecare termen;
• în cazul în care instanţa de apel sau de recurs fixează termen pentru rejudecarea
fondului procesului după anularea hotărârii primei instanţe sau după casarea cu reţinere;
• în cazul militarilor încazarmaţi şi al deţinuţilor;

În toate aceste situaţii de mai sus, cei în cauză vor trebui citaţi pentru termenul la care va avea loc reluarea judecăţii, repunerea procesului pe rol, luarea interogatoriului, rejudecarea fondului după anularea, respectiv casarea cu reţinere spre rejudecare de către instanţa de control, iar, în cazul în care instanţa a decis în acest sens, partea va fi citată la fiecare termen de judecată. De asemenea, militarii încazarmaţi şi deţinuţii trebuie citaţi pentru toate termenele de judecată.

2. cazul prevăzut de art. 304 alin. (2) C.proc.civ. – atunci când una dintre părţi se înscrie în fals cu privire la un înscris depus la dosar, iar partea adversă nu este prezentă la termenul de judecată respectiv, caz în care instanţa trebuie să acorde un termen şi să dispună înfăţişarea părţilor în persoană, ceea ce implică citarea părţii lipsă cu menţiunea că partea adversă s-a înscris în fals.

Preschimbarea termenului de judecată

– termenul de judecată nu poate fi preschimbat decât pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricăreia dintre părţi (art. 230 teza I C.proc.civ.);
– cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, preschimbarea poate interveni pentru orice termen de judecată, deoarece legea nu face distincţie după cum este vorba de primul termen de judecată sau de cele stabilite în cursul judecăţii şi nici după cum pentru termenul de judecată au fost sau nu trimise citaţiile ori acesta a fost sau nu dat în cunoştinţa părţilor;
– cererea de preschimbare, respectiv preschimbarea din oficiu se soluţionează sau,
după caz, se dispune de completul de judecată învestit cu judecarea cauzei;
– instanţa hotărăşte în camera de consiliu, fără citarea părţilor (art. 230 teza a II-a
C.proc.civ.);
– în cazul în care admite cererea de preschimbare, instanţa dispune citarea de îndată a părţilor pentru noul termen de judecată stabilit (art. 230 teza a III-a C.proc.civ.);

• în acest caz sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 241 alin. (3) C.proc.civ.; astfel, instanţa poate proceda la înştiinţarea părţilor cu privire la noul termen fixat şi telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii înştiinţării, dacă părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop; dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.
De reţinut că aceste modalităţi de înştiinţare a părţilor cu privire la noul termen fixat nu înlocuiesc citarea. Ele sunt complementare citării şi comunicării realizate în condiţii procedurale, iar nu substitutive acestora.

Fișa poate fi descărcată în intregime de AICI. (format PDF)

Like & Share

S-ar putea să te intereseze și