Capitolul II. Dobândirea calităţii de avocat extras din Legislația profesiei de avocat | Ediție îngrijită și adnotată de Mădălina Dinu și Ștefan Spiridon
Secţiunea 1. Condiţiile de înscriere în avocatură
Art. 12. (1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.
Art. 13. (1) Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.
(2) Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.
(4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
(5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România.
(6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.
Art. 14. Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;
c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
d) [1] cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.
Constituţionalitate. Prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 (M. Of. nr. 468 din 22 iunie
2017), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată este neconstituţională. Curtea a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate şi precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracţiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Aşa fiind, necircumstanţierea expresă a acelor infracţiuni care sunt de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrariului, făcând posibilă aplicarea diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a organelor competente.
N.r. Motivarea integrală a deciziei poate fi consultată online la adresa http://biblioteca-hamangiu.ro/.
Art. 15. Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;
__________________________________________________
[1] Lit. d) de la art. 14 a fost introdusă prin art. I pct. 4 din Legea nr. 25/2017.
b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.
Art. 16 [1]. Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior;
c) activitatea literară şi publicistică;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile
e) [2] alte activităţi prevăzute de lege.
Notă: A se vedea şi art. 82 [1] din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, articol introdus prin O.U.G. nr. 77/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2004, potrivit căruia „Art. 82 [1]. (1) Deputatul sau senatorul care, pe durata exercitării mandatului de parlamentar, doreşte să exercite şi profesia de avocat nu poate să pledeze în cauzele ce se judecă de către judecătorii sau tribunale şi nici nu poate acorda asistenţă juridică la parchetele de pe lângă aceste instanţe.
(2) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate acorda asistenţă juridică suspecţilor ori inculpaţilor şi nici nu îi poate asista sau reprezenta în instanţe în cauzele penale privind:
a) infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate infracţiunilor de corupţie, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;
b) infracţiunile prevăzute în Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare;
c) infracţiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, prevăzute la art. 209217 din Codul penal;
d) infracţiunea de spălare a banilor, prevăzută în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată;
e) infracţiunile contra securităţii naţionale, prevăzute la art. 394410 şi 412 din Codul penal, precum şi cele prevăzute de Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;
f) infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, prevăzute la art. 266288 din Codul penal;
g) infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război, prevăzute la art. 438445 din
Codul penal.
(3) Deputatul sau senatorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate să pledeze în cauzele civile sau comerciale împotriva statului, a autorităţilor sau instituţiilor publice, a companiilor naţionale ori a societăţilor naţionale în care acestea sunt părţi. De asemenea, nu poate să pledeze în procese intentate statului român, în faţa instanţelor internaţionale. (4) Prevederile alin. (1)(3) nu se aplică în cauzele în care avocatul este parte în proces sau acordă asistenţă ori reprezentare soţului sau rudelor până la gradul IV inclusiv.”
____________________________________________________
[1] Partea introductivă a art. 16 a fost modificată prin art. I. pct. 5 din Legea nr. 25/2017.
[2] Lit. e) de la art. 16 a fost introdusă prin art. I pct. 6 din Legea nr. 25/2017.
Art. 17. (1) Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.
(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.
(4) Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum şi judecătorilor de la instanţele internaţionale.
Notă: Potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004: „Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora lea expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”.
Art. 18. (1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(4) Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.
(5) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare. (6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus
din profesie.
Art. 19. Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.
Art. 20. (1) Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(2) Examenul de definitivare se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R. (3) Tematica examenului de definitivare este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea
subiectelor se face de comisia naţională de examen.
(4) Comisia naţională de examen este formată, cu precădere, din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care până la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.
(6) Dispoziţiile alin. (5) se aplică şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi. (7) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean,
dobândeşte la cerere calitatea de avocat definitiv.
(8) Avocaţii – foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective.
Note: 1. Potrivit Deciziei nr. 557/15.12.2012 (cu caracter interpretativ) referitoare la aplicarea corectă a prevederilor art. 20 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată:
„prevederile art. 20 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 51/1995, republicată, astfel cum au fost modificate şi completate de Legea nr. 270/2010 nu se pot aplica în următoarele cazuri:
1. situaţia persoanei care a promovat examenul primire în profesie ca avocat stagiar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 270/28.12.2010 şi care a fost respinsă sau care nu sa prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a INPPA;
2. persoana care a promovat examenul primire în profesie ca avocat stagiar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 270/28.12.2010.
Pe de altă parte, aceste prevederi se vor aplica în cazul persoanei care a promovat examenul primire în profesie ca avocat stagiar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 270/28.12.2010 şi se află în derularea stagiului. În acest caz, însă, pentru clarificarea situaţiei, se impune legiferarea unui termen de decădere în care persoana în cauză să solicite aplicarea prevederilor în cauză”.
2. Potrivit Deciziei nr. 558/15.12.2012 (cu caracter interpretativ) referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească examenul de definitivare în profesiile prevăzute de art. 20 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, pentru dobândirea calităţii de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare:
„examenul de definitivare în alte profesii va trebui să respecte următoarele condiţii:
1. Condiţii generale
Examenul de definitivare în altă profesie juridică a cuprins şi probe scrise;
a. Examenul de definitivare în altă profesie juridică sa desfăşurat în baza unei programe compatibile cu cea a examenului de definitivat în profesia de avocat; în sensul prezentului Regulament, este compatibilă cu programa de examen pentru admiterea în profesia de avocat o programă de examen ce cuprinde cel puţin 3 materii din cele prevăzute la punctul 2; b. Un document oficial, emis de autoritatea organizatoare care, prin lege, a fost autorizată să organizeze examenul de definitivare, atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute mai sus.
2. Materii de examen
a) Materia privind organizarea şi exercitarea profesiei juridice în care sa definitivat candidatul anterior prezentului examen (Legea nr. 514/2003, Legea nr. 92/1992, Legea nr. 303/2004 etc.), care este considerat, prin asimilare, examen suficient şi compatibil cu examenul organizat în profesia de avocat pentru materia „Statutul profesional al avocatului şi exercitarea profesiei de avocat”;
b) Drept civil sau drept penal (alternativ);
c) Drept procesual civil sau drept procesual penal (alternativ);
d) Contencios constituţional şi electoral;
e) Contencios administrativ şi contravenţional;
f) Elemente de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a activităţii notariale şi activităţii executorilor judecătoreşti;
g) Drept european şi instituţii europene;
h) Contenciosul european al drepturilor omului;
i) Elemente de drept fiscal. Procedură fiscală şi contencios fiscal;
j) Drept comercial şi dreptul societăţilor comerciale (contracte comerciale; societăţi comerciale);
k) Drept bancar şi instituţii de credit. Elemente ale procedurii insolvenţei;
l) Dreptul român al concurenţei şi protecţiei consumatorilor;
m) Dreptul proprietăţii intelectuale;
n) Dreptul muncii şi securităţii sociale;
o) Dreptul familiei;
p) Dreptul mediului.
Susţinerea examenului la cel puţin 3 din materiile de la subpunctul 2 trebuie probată prin acte doveditoare.
Îndeplinirea condiţiei privind definitivarea în funcţia juridică exercitată anterior se verifică de către consiliul baroului cu ocazia soluţionării cererii”.
3. Potrivit Deciziei nr. 385/03.03.2012 (cu caracter interpretativ) despre aplicarea corectă a prevederilor art. 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată:
„Având în vedere natura interdicţiei instituite prin textele legale şi statutare incidente şi faptul că acestea instituie o limitare temporară a exercitării profesiei, fără incidenţă asupra calităţii de avocat, prevederea inserată în articolul 20 alin. (8) din Legea nr. 51/1995, republicată, şi în articolele 39 şi 40 din Statutul profesiei de avocat, se va aplica în funcţie de data înscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei şi nu în funcţie de data emiterii deciziei de primire în profesie. Un astfel de mod de aplicare a prevederilor legale şi statutare sus menţionate nu constituie un caz de retroactivare a legii, în situaţia în care dreptul de exercitare efectivă a profesiei a fost dobândit după intrarea în vigoare a Legii nr. 270/2011, respectiv după data de 3 ianuarie 2011. Înţelesul sintagmei „nu pot pune concluzii” este acela al interdicţiei de a pune orice concluzii la instanţele unde au funcţionat, textul vizând nu numai concluziile pe fondul cauzei ci şi cele formulate pentru orice cerere adresată instanţei”.
Art. 21. Abrogat [1].
Art. 22. (1) La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, următorul jurământ: „Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului şi să exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
(2) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă, în acest caz, jurământul va începe cu formula: „Jur pe onoare şi conştiinţă!”.
Art. 23. (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3.
(2) Avocaţii stagiari, după înscrierea în barou, au obligaţia să urmeze cursurile Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în perioada de stagiu.
(3) Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
(4) Avocatul definitiv este obligat să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sau de formele de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
Notă: Potrivit Deciziei nr. 746/29.06.2013 (cu caracter interpretativ) referitoare la aplicarea corectă a prevederilor art. 23 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 şi ale art. 304 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 64/03.12.2011:
„a) Sintagma «a pune concluzii» nu se limitează la dezbaterile finale;
b) Sintagma «a pune concluzii» cuprinde orice susţinere cu caracter juridic sau solicitare pe o poate face avocatul înaintea instanţei;
c) Nu pot fi incluse în sintagma «a pune concluzii» depunerea de înscrisuri ori alte cereri, luarea termenului în cunoştinţă, etc., în măsura în care acestea nu comportă susţineri contradictorii”.
Art. 24. (1) Baroul are obligaţia să întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul să pună concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun.
(3) [2] Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate, la începutul fiecărui an, instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R. Distinct, se va înainta U.N.B.R. tabloul avocaţilor incompatibili.
______________________________________________________
[1] Articolul 21 a fost abrogat prin art. I pct. 7 din Legea nr. 25/2017.
[2] Alin. (3) al art. 24 a fost modificat prin art. I pct. 8 din Legea nr. 25/2017.
Art. 25. (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate. (2) [1] În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va
produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate.
(3) [2] Până la încetarea stării de incompatibilitate, cel primit în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili într-o secţiune, distinct.
Art. 26 [3]. (1) Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoana care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.
(2) Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(3) Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(4) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule.
Recurs în interesul legii. Prin Decizia nr. 15/2015 (M. Of. nr. 816 din 3 noiembrie 2015), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 şi a stabilit că:
„Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal”.
Notă. Potrivit art. 348 NCP: „Art. 348. Exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi. Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Secţiunea a 2-a. Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat
Art. 27. Calitatea de avocat încetează:
a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;
_______________________________________________
[1] Alin. (2) al art. 25 a fost modificat prin art. I pct. 9 din Legea nr. 25/2017.
[2] Alin. (3) al art. 25 a fost introdus prin art. I pct. 10 din Legea nr. 25/2017.
[3] Art. 26 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 11 din Legea nr. 25/2017.
d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 28. Calitatea de avocat este suspendată:
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;
d) la cererea scrisă a avocatului.
Note: 1. Potrivit Deciziei Consiliului U.N.B.R. nr. 711/12 decembrie 2009 (www.unbr.ro) (cu caracter interpretativ) referitoare la aplicarea corectă a prevederilor articolului 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare şi a prevederilor art. 49 lit. c) din Statutul profesiei de avocat: «Având în vedere prevederile art. 1111 din Codul civil, care stipulează în mod clar că „debitorul unei datorii pentru care se plăteşte dobândă, sau o rendită, nu poate, fără consimţământul creditorului, să impute plata ce se face pe capital cu preferinţă asupra renditei sau dobânzii” şi faptul că şi în situaţia unei plăţi parţiale, făcută pe capital şi dobândă, aceasta se impută mai întâi asupra dobânzii, rezultă cu claritate că textele cuprinse în art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995 şi art. 49 lit. c) din Statutul profesiei de avocat, interpretate în sensul prevederilor din Codul civil evocate mai sus, se referă la toate obligaţiile către bugetul filialei C.A.A., atât la debitul propriuzis cât şi la accesoriile acestuia, reprezentate de majorările de întârziere. O astfel de interpretare rezultă şi din sintagma „până la lichidarea integrală a datoriilor”, folosită în finalul acestui text».
În urma republicării Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, art. 27 lit. c) a devenit art. 28 lit. c).
Art. 1111 din Codul civil din 1864 a fost abrogat prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011).
2. Potrivit Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. 50 din 12 decembrie 2015 (sursa www.baroularges.ro):
„Art. 1. Se instituie o taxă anuală de maxim 200 lei pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de barouri cu evidenţa şi menţinerea pe tablou a avocaţilor suspendaţi conform art. 28 din Legea nr. 51/1995”.
