Da, chiar si atunci cand nimeni nu ne vede, este imperios sa respectam legea. Stiu ca pare greu sa o respecti zi de zi, 100% din timp. Si chiar este, nu doar pare. Si poate ca va ganditi la cine stie ce mare infractiuni am putea noi sa comitem cand spunem ca e greu sa respectam legea mereu. Dar sa ne gandim ca infractiune este sa iti lasi cainele sa isi faca nevoile si sa te prefaci neatent. Nu ai vazut ce a facut, mergi mai departe, este si asta o infractiune. Si se pedepseste cu amenda.
Dar lista de posibile infractiuni este uriasa. Dati-mi voie sa ma repet, ca o baba surda. Lista de posibile infractiuni este URIASA. Si despre multe nici nu banuim ca sunt infractiuni si nici nu intelegem ce spune legea despre ele si cum pot fi interpretate actiunile noastre. Evident ca alegem sa nu fim prapastiosi si paranoici, caci atunci nu mai iesim din casa de teama ca am putea sa facem un pas gresit. Orice pas…
Sa revenim la subiectul nostru. Spuneam ca legea e facuta sa fie respectata chiar si cand nimeni nu ne vede. Ei bine, noi credem ca in mintea noastra se realizeaza automatisme foarte pretioase, la fel ca spalatul pe dinti. Asa se intampla si cand alegem in mod voit, voluntar, intentionat (ne plac sinonimele) sa respectam legea cu toata indarjirea, chiar si cand nimeni nu se uita. Ne intra noua in reflex sa facem ceea ce stim ca e bine sa facem. Si ne gandim ca ne-ar placea ca toata lumea sa respecte legea pe pilot automat. Cum ar fi? Ar fi strasnic!
Am mai avea nevoie de avocati? Normal ca am avea nevoie. Avocatii sunt alaturi de noi in numeroase demersuri si sunt profesionisti fara de care oricum nu ne imaginam viata. Doar ca am reusi sa rafinam foarte mult natura cazurilor instrumentate in instanta.
Zilele trecute am auzit o conversatie intre doi pusti. Cred ca aveau in jur de 13-15 ani. E greu sa iti dai seama cati ani au copiii si adolescentii din ziua de azi. Au alt ritm de crestere ca pe vremuri si se imbraca asa de matur incat le poti da chiar si 17-19 ani unora dintre ei. Discutau, ca doi oameni mari, despre ideea de a conduce masina unuia dintre parinti in poligon. Aveau pregatita si ideea de a da spaga. Aveau si parintele complice, care inca nu stia ca va fi cooptat ca si complice, dar probabil ca va afla cat de curand. Aveau si alibi in caz ca este nevoie. Una peste alta, aveau puse la punct detalii complexe pentru o reusita de zile mari. Si erau foarte amuzati de idee. Simplul gand ca este la mijloc un concurs de infractiuni era departe de ei. Tentatia de a conduce masina in poligon era mult prea mare.
Parintii sunt primul filtru intre copii si viitoare infractiuni, viitor portofoliu de infractiuni, viitor sistem infractional, viitoare mentalitate de infractor. Parintii, bunicii, prietenii, rudele, cunostintele, profesorii, mai spuneti si voi. Se spune ca este nevoie de un sat intreg sa cresti un copil. Si e adevarat 100%. Este nevoie de multi oameni sa cresti un copil bun, cu un viitor stralucit in fata sa. Modelele copiilor nostri sunt un mic preview a modului in care acestia vor fi si se vor comporta peste cativa ani.
Sa aveti succes in tot ce faceti!
Maria Nicutar
Specialist Marketing Librariile Hamangiu
sursa foto: pixabay.com
