Despre insolventa si procedura care da batai de cap multor profesionisti, vom discuta foarte mult, poate din ce in de mai des. Va oferim in randurile urmatoare un extras din cea mai noua si completa carte despre insolventa pe piata din Romania.
are 1248 de pagini si este o lucrare la care au contribuit 35 de autori cu grade diferite de expertiza in insolventa. Nu sunt doar teoreticieni, ci si practicieni, ceea ce inseamna ca se lovesc zilnic, in activitatea lor profesionala, de spete de insolventa care merita sa fie cunoscute. Nu avem timp sa facem toate greselile din lume. Invatam foarte bine si din greselile altora.
Va lasam scurtul extras mai jos, cu precizarea ca este preluat din , Editura Hamangiu:
„Din perspectiva obiectivelor urmarite, Directiva atrage atenția asupra necesitatii crearii unor mecanisme concrete si eficiente prin care sa se identifice, cât mai devreme posibil, primele semnale ale unei stari de dificultate. Aceste mecanisme sunt denumite early warning tools (in limba româna, instrumente de avertizare timpurie). Dificultatea poate fi financiara[1] sau de alta natura, fiind exemplificata situatia „pierderii unui contract de importanta cruciala”[2].
Se considera ca primul subiect care ar trebui responsabilizat in a detecta dificultatea financiara ar trebui sa fie insusi debitorul. Este efectul unei reactii de responsabilizare. Alaturi de debitor, si alte entitati publice sau private pot juca rolul unor avertizori ai dificultatii, cum ar fi autoritatile fiscale, entitatile bancare sau cele activând in domeniul contabilitatii si auditului. Tocmai in acest scop, criteriile de natura a semnala astfel de dificultati trebuie sa fie unele obiective: „pot fi utilizate instrumente de avertizare timpurie care iau forma unor mecanisme de alerta care sa indice atunci când debitorul nu a efectuat anumite tipuri de plati, de exemplu când nu a platit impozitele sau contributiile la asigurarile sociale. Astfel de instrumente ar putea fi dezvoltate fie de catre Statele Membre insele, fie de catre entitati private”[3]. Se prezuma astfel gravitatea dificultatii cu care se confrunta debitorul in cazul neplatii contributiilor la asigurarile sociale, datorita importantei acestui
tip de contributii in sistemul public de sanatate.
Ceea ce se doreste este ca debitorul sa constientizeze sau, in caz contrar, sa fie constientizat, in privinta unei dificultati inainte ca aceasta sa devina ireversibila. Unul dintre cele mai relevante semnale este reprezentat de indicatorii financiari ai companiei. in acest sens, avertizorii de dificultate se pot identifica si la nivel de reglementare si control al mediului economic, cum ar fi componenta de contabilitate si audit, realizarea unor informari in cadrul derularii contractelor de creditare bancare, relatia cu autoritatile fiscale.
Doctrina recenta conturata pe marginea acestor instrumente de avertizare considera ca insasi cauzalitatea procedurilor de insolventa, astfel cum aceasta a putut fi stabilita de catre practicienii in insolventa in dosare, de‑a lungul timpului, poate fi o sursa importanta in depistarea timpurie a dificultatilor[4], bazate pe date si informatii obtinute din experiente anterioare.
Pe de alta parte, numai debitorii care respecta standardele de reglementare in materie de contabilitate si de audit se vor situa pe pozitia subiectelor de drept care sa detina, in concret, vocatia unei sanse de restructurare a afacerii. in acest sens, Considerentul (27) este relevant, pentru ca stabileste dreptul statelor membre „de a limita si accesul debitorilor la cadrele de restructurare preventiva si in cazul in care registrele si evidentele lor sunt incomplete sau deficitare intr‑o masura care nu permite sa se stabileasca cu certitudine starea financiara si a activitatii comerciale a debitorului”.
Rezulta ca Directiva acorda o atentie deosebita determinarii intervalului de timp care preceda si anunta o insolventa, incercând sa‑l fixeze prin intermediul acestor instrumente de avertizare timpurie. De altfel, Directiva privind cadrele de restructurare stabileste faptul ca notiunile de insolventa si probabilitate a insolventei urmeaza sa fie definite de legislatiile nationale, scopul fiind insa acela de a localiza restructurarea inaintea insolventei, dar nu stabileste cât de anterioare ar trebui sa fie cadrele de restructurare fata de insolventa. Indiferent de relativizarea inerenta a acestui interval de timp, stabilizarea unor reguli si crearea unor instrumente juridice adecvate reprezinta o schimbare substantiala in peisajul marilor insolvente la nivel european[5].”
Tirajul este limitat iar transportul este gratuit la toate comenzile tratatului de insolventa.
Mult succes in tot ce realizati!
Cititi si: POPRIRE: Natura juridica a procedurii de validare a popririi