Model Fișă din volumul Fișe de drept civil. Editia a 5-a. Partea generala. Persoanele. Familia. Drepturile reale principale. Obligatiile. Contractele. Mostenirea.

Autori: Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, Ioana Nicolae

Fișele de drept civil reprezintă, în acest moment, unica lucrare de acest gen, în materia dreptului civil, care tratează integrat întreaga tematică pentru toate concursurile de admitere şi definitivat în profesiile juridice.

Fișele de drept civil sunt destinate mai ales candidaților ce se pregătesc pentru aceste concursuri, fiind alcătuite astfel încât să acopere în primul rând acele materii și instituții ale dreptului civil care fac parte din tematica concursurilor juridice naționale.

Model Fișă din volumul Fișe de drept civil. Editia a 5-a.

Fişa Nr. 26

Ipoteca

1. Consideraţii generale privind dreptul de ipotecă
  1. Noţiune şi caractere juridice

– definiţie legală: ipoteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executării unei obligaţii (art. 2343 C.civ.);
♦ în actuala reglementare, dreptul real de ipotecă poartă atât asupra bunurilor imobile, cât şi asupra celor mobile;
♦ ipoteca este şi o cauză de preferinţă, alături de privilegii şi gaj (art. 2327 C.civ.);
– ipoteca este o garanţie reală, accesorie, care constă în afectarea de către debitor sau de către o terţă persoană a unui bun mobil sau imobil pentru garantarea unei obligaţii și care conferă creditorului dreptul de a urmări bunul în mâinile oricui s-ar afla şi de a fi plătit cu preferinţă din preţul obținut din valorificarea acelui bun faţă de alţi creditori ai aceluiași debitor.

Caracterele juridice generale ale ipotecilor (mobiliare şi imobiliare)

  1. ipoteca este un drept real (art. 2343 C.civ.);
    ♦ ca orice drept real, pe lângă opozabilitatea erga omnes, dreptul de ipotecă beneficiază de prerogativa urmăririi şi de prerogativa preferinţei, prin aceasta distingându-se de privilegii, care se bucură numai de prerogativa preferinţei, nu şi de cea a urmăririi (art. 2327 coroborat cu art. 2333 C.civ.);
  2. dreptul de ipotecă este, prin natura lui, un drept accesoriu (art. 2344 C.civ.);
    ♦ dreptul real de ipotecă subzistă, în principiu, cât timp există obligaţia pe care o garantează;
    ♦ipoteca este accesorie prin natura, iar nu prin esenţa sa, părţile contractului de ipotecă putând conveni ca ea să fie folosită pentru garantarea unei alte obligaţii determinate sau determinabile;
    jurisprudență: caracterul accesoriu al ipotecii implică existența valabilă a creanței garantate, nefiind interzisă garantarea cu ipotecă a unei obligații care ia naștere ulterior încheierii contractelor de ipotecă, câtă vreme este posibilă garantarea cu ipotecă a unei obligații viitoare sau chiar a uneia eventuale; împrejurarea că încheierea contractelor de garanție a avut loc la o dată anterioară datei la care s-a încheiat contractul de credit nu este de natură să aducă atingere principiului accesorium sequitur principale; prin urmare, caracterul accesoriu al ipotecii nu este afectat de faptul că încheierea contractului a avut loc anterior datei la care s-a născut creanța garantată, pentru că, în acest caz, efectele ipotecii se produc numai de la data la care obligația garantată a luat naștere (I.C.C.J., s. a II-a civ., dec. nr. 2926 din 19 iunie 2018, www.scj.ro);
  3. ipoteca este indivizibilă (art. 2344 C.civ.);
    ♦ipoteca poartă în întregime asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiecăruia dintre ele şi asupra fiecărei părţi din acestea, chiar şi în cazurile în care proprietatea este divizibilă sau obligaţiile sunt divizibile;
    ♦ ipoteca va continua să existe asupra tuturor bunurilor grevate, asupra fiecăruia dintre ele şi asupra fiecărei părţi din acestea, chiar dacă obligaţia garantată a fost plătită parţial sau chiar dacă unele dintre obligaţiile divizibile garantate cu ipotecă au fost stinse sau executate;
    ♦în cazul în care proprietatea bunului imobil afectat garanţiei este divizibilă, datorită caracterului indivizibil al ipotecii, garanţia va purta asupra întregului imobil, inclusiv în cazul înstrăinării sau al partajului, întrucât garanţia apare ca fiind încorporată în imobil – res, non persona debet;
    ♦ipoteca se păstrează în întregime în cazul unei reduceri a obligaţiei garantate (spre exemplu, ca efect al unor plăţi parţiale), iar garanţia poartă asupra întregului cuantum al obligaţiei garantate, indiferent de natura acesteia, divizibilă, indivizibilă sau solidară;
    ♦ întrucât, potrivit legii, ipoteca este indivizibilă prin natura, iar nu prin esenţa sa, creditorul va putea să renunţe la indivizibilitate, stipulând, de exemplu, că ea se va stinge pro parte odată cu datoria sau că moştenitorii debitorului nu vor fi obligaţi ipotecar pentru toată datoria;
  4. ipoteca mobiliară are un caracter exclusiv contractual, spre deosebire de ipoteca imobiliară, care poate fi şi legală;
    ♦ contractul de ipotecă mobiliară are caracter constitutiv de drepturi (art. 2387 C.civ.); în cazul ipotecii imobiliare convenționale, deși contractul este tot constitutiv de drepturi, totuși, nașterea ipotecii este condiționată de înscrierea în cartea funciară (art. 2377 C.civ.);
    ♦ în cazul ipotecii imobiliare legale, înscrierea în cartea funciară se face din oficiu, cu excepţia situaţiei în care părţile renunţă în mod expres la acest beneficiu, de regulă, în temeiul înscrisului care a dat naştere ipotecii legale [art. 37 alin. (6) din Legea nr. 7/1996];
  5. ipoteca este transmisibilă prin cesiune (art. 2358 C.civ.);
    ♦atât dreptul de ipotecă, cât şi rangul acesteia pot fi cedate separat de creanţa pe care o garantează, însă numai atunci când suma pentru care este constituită ipoteca este determinată în actul constitutiv;
    ♦ cesiunea doar a dreptului de ipotecă (deci fără cesiunea creanței pe care o garanta) presupune, ca regulă, un contract încheiat între creditorul ipotecar și un alt creditor (chirografar) al aceluiași debitor, cesionarul devenind creditor ipotecar, iar cedentul devenind creditor chirografar; întrucât ipoteca poate fi constituită și de către un terț, iar nu numai de către debitor, s-ar putea admite și posibilitatea cedării ipotecii către creditorul unui alt debitor, caz în care cedentul va deveni creditor chirografar al debitorului său, iar cesionarul va avea o creanță față de propriul debitor, garantată cu o ipotecă asupra bunului unui terț (debitorul cedentului);
    ♦cesiunea rangului ipotecii presupune un contract încheiat între doi creditori ai aceluiași debitor, care au câte un drept de ipotecă asupra aceluiași bun, astfel încât dreptul de ipotecă al cesionarului va dobândi rangul pe care îl avea dreptul de ipotecă al cedentului;
  6. ipoteca (mobiliară sau imobiliară) convenţională este supusă principiului specializării, în sensul că atât obligația garantată, cât și bunului afectat garanției trebuie să fie determinate sau determinabile (art. 2372 C.civ.).

Model Fișă din volumul Fișe de drept civil. Editia a 5-a. Descarcă de AICI un extras din Fișă.

Model Fisa IPOTECA_Fise de drept civil. Editia a 5-a Boroi

Please follow and like us: