Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Page 2 of 22

Considerații cu privire la modificarea art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018

Lect. univ. dr. Nicolae-Horia ȚIȚ, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept
Judecător Roxana STANCIU, Tribunalul București

NOTĂ: Prezentul articol este un extras din lucrarea Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – comentarii, explicații, jurisprudență relevantă”

Potrivit art. I pct. 3 din Legea nr. 310/20183 [1], la articolul 64 CPC, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia”.

În forma anterioară, textul avea următoarea redactare:
„(3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanței competente să soluționeze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție.”

Spre deosebire de alte modificări legislative intervenite prin Legea nr. 310/2018, care au la bază decizii ale Curții Constituționale, cea operată la art. 64 alin. (3) și (4) CPC constituie o modificare propriu-zisă a dispozițiilor anterioare care reprezintă exclusiv voința legiuitorului. Este înlocuită soluția legislativă a atacării separate a încheierii prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție cu cea de drept comun în privința atacării încheierilor premergătoare [posibilitatea atacării acestora doar odată cu fondul – art. 466 alin. (4) CPC], reglementându-se, în același timp, cu caracter special (derogator), soluția pe care instanța de control judiciar o va pronunța în cazul admiterii căii de atac (trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție) și efectele acesteia asupra judecării cauzei (reluarea judecății de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție). 

Read More

Grilă din Culegerea de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. 3 Drept penal. Partea generală

Grila 247 din capitolul al III-lea Pedepsele, volumul Culegere de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. 3 Drept penal. Partea generală | Autori: Ioan-Paul Chiș, Cristinel Ghigheci

Instanţa dispune revocarea liberării condiţionate în cazul în care, pe durata termenului de supraveghere, persoana condamnată:

A. nu respectă cu rea‑credinţă măsurile de supraveghere impuse;
B. nu execută obligaţiile civile impuse prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
C. a săvârşit o infracţiune de distrugere din culpă, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care i s‑a aplicat pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen.

Read More

Grilă din Culegerea de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. Drept penal. Partea specială

Grila 184 din capitolul al III-lea Infracțiuni contra autorității, volumul Culegere de subiecte date la concursuri și examene cu explicații ale variantelor de răspuns. Drept penal. Partea specială | Autori: Cristinel Ghigheci, Ioan-Paul Chiș

Inculpatul X a fost solicitat de către agentul de poliție A, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să participe în calitate de martor asistent la încheierea unui proces‑verbal de contravenție. Întrucât X a refuzat, agentul A i‑a dat o palmă, pentru a se conforma solicitării, context în care inculpatul a adresat agentului de poliție A amenințări cu moartea. Fapta inculpatului X constituie:

A. infracțiunea de ultraj;
B. infracțiunea de ultraj și infracțiunea de amenințare, în concurs;
C. infracțiunea de amenințare.

Read More

Despre patrie și patriotism – Valeriu STOICA

Fragmente din Șueta Despre patrie și patriotism. Valeriu STOICA, 2013, în volumul Șuete culturale la Facultatea de Drept, 2018 | Coordonatori: Andra Roxana Trandafir, Flavius-Antoniu Baias

Valeriu Stoica:
Domnule Decan, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, patria este ceea ce nu se vede, dar se simte în tot ceea ce se vede între granițele unei țări. Patria este cetatea invizibilă care susține cetatea vizibilă.
După aceste două propoziții, care rezumă concepția despre patrie în care eu cred, este momentul să ne punem o întrebare, probabil că v-ați pus-o și dumneavoastră atunci când ați văzut tema acestei conferințe: cât de potrivită este o asemenea temă despre patrie și patriotism cu această serie de „Șuete – este adevărat – culturale”? Pentru că a vorbi despre patrie și patriotism nu este chiar o simplă șuetă.
Întrebarea este următoarea: de ce am ales această temă? Cel mai simplu răspuns este ușor de găsit. Criza economică și financiară care tulbură din temelii lumea de astăzi ne obligă să gândim. Nu numai pe noi, românii. În toată lumea există o interogație foarte serioasă legată de structurile care guvernează astăzi lumea, legată de rolul națiunii în acest context istoric, de rolul statului-națiune în acest context istoric. Mai sunt formulele de integrare comunitară, vechi de mai bine de 200 de ani, apte să facă față provocărilor lumii de astăzi? Acest răspuns simplu poate fi însoțit de unul mai complicat. Pentru că nu doar criza economică și financiară pune astăzi sub semnul întrebării ideea de stat-națiune și ideea de națiune și, prin aceasta, ideea de patrie și sentimentul care pentru unii poate să pară vetust sau chiar rușinos – sentimentul de patriotism. Punerea în cauză a acestor idei este rezultatul a trei procese complementare care se desfășoară de multe secole. Le voi rezuma, deși fiecare dintre ele poate ar necesita o conferință separată.
Primul proces este procesul globalizării. În termeni foarte simpli, globalizarea este trecerea de la stadiul relațiilor locale, în care indivizii sunt integrați în comunități restrânse, la stadiul global, planetar. Dintr-un sat mic în care locuiam până mai deunăzi ne-am trezit într-un sat mare, care este satul planetar. Cum s-a întâmplat aceasta? Au fost trei valuri de globalizare. Cei care sunt iubitori de descoperiri geografice știu că totul a început cu [Cristofor] Columb în 1492 și, de atunci, treptat, granițele cunoscute ale lumii s-au extins până când ceea ce noi cunoșteam despre lume a acoperit suprafața întregului glob. Au fost câteva secole ale acestui prim val de globalizare. El a durat până în preajma anului 1800, adică până în zorii modernității. Cine au fost jucătorii, cine au fost agenții acestei globalizări, ai acestui val de globalizare? Statele. Ele au susținut și explorările geografice, și descoperirile, și cuceririle geografice. Care a fost principala armă? Războiul. În această perioadă, conflictele au fost nenumărate, iar atunci când lumea s-a terminat de cucerit, războiul a continuat pentru reîmpărțirea lumii. 

Read More

Rezoluţia Marii Adunării Naţionale de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918)

Rezolutia Adunarii Nationale_sursa cimec.roDocument păstrat la Arhivele Statului Bucureşti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76/1918, f.3, copie

„Unirea tuturor românilor într‑un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunii, dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura, pentru păcatele părinţilor şi ca urmare ea va trebui să asigure tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc, aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi. 

Read More

5 motive pentru care comunicatele de presă sunt esențiale pentru un business (P)

Comunicatele de presă sunt unele dintre cele mai întâlnite modalități de informare. Aceste documente oficiale sunt de obicei trimise de către companii către instituțiile de presă, pentru că acestea să le confere valoare de știri și să le distribuie mai departe, așa încât informația să ajungă la publicul larg.

Comunicatele de presă au o forma extrem de simpla, ce respectă principiul piramidei inverse din jurnalism. Asta presupune că trebuie să fie redactate așa încât informația principală să fie surprinsă încă din primul paragraf, iar informațiile secundare să decurgă din următoarele rânduri.

La ce folosesc aceste comunicate de presa companiilor?

Comunicatele de presă sunt documente oficiale, care tansmit în mod obiectiv o informație de interes general. Folosite în mod inteligent de către companii, aceste comunicate pot fi un canal de comunicare extrem de eficient.

Iata 5 motive principale pentru care un comunicat de presa este esențial pentru afacerea ta!

Read More

[Extras] Dreptul contravențional și procedura judiciară în dreptul public. Actualitate și perspective

Extras din volumul Dreptul contravențional și procedura judiciară în dreptul public. Actualitate și perspective | Autor: Mircea Ursuța

Lucrarea Dreptul contraventional si procedura judiciara in dreptul public. Actualitate si perspective este cel de-al doilea volum din Seria Tudor Draganu, o colectie ce isi propune reunirea unor valoroase lucrari de drept public in scopul omagierii ilustrului Profesor.

B. Contenciosul administrativ şi noul Cod de procedură civilă

Intrarea în vigoare a noilor dispoziţii procesual‑civile a avut un impact major în ceea ce priveşte procedura contenciosului administrativ, atât din punctul de vedere al rezolvării unor aspecte de aplicare în timp a noilor modificări, cât şi prin prisma impactului noilor principii ale procedurii civile în materia jurisdicţiei instanţelor de contencios administrativ.

1. Aplicarea în timp a dispoziţiilor procedurale cu privire la soluţionarea excepţiei de nelegalitate

Read More

EXTRAS Reflectii despre plagiat

Extras din volumul Reflecții despre plagiat | Autor: Bujorel Florea. CAPITOLUL AL III-LEA. UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND REGLEMENTAREA PLAGIATULUI [1] 

Reflectii despre plagiat-Florescu

 28. Într-un articol anterior [2], ne-am exprimat la începutul studiului reținerea în ceea ce privește tratarea problemei plagiatului din perspectiva unor aspecte controversate. Eram marcați de precauția că nu vom reuși să identificăm idei care să întrunească acordul unanim sau măcar majoritar al opiniilor doctrinare. Totuși, luați de valul universului fascinant al plagiatului, în finalul studiului evocat, ne-a scăpat gândul că într-o altă lucrare vom înfățișa și unele opinii legate de controversele respective.
Este demersul pe care-l întreprindem în cele ce succed, menținându-ne părerea că nu ne propunem să rezolvăm chestiunile discutabile într-un mod definitiv, absolut, fiind conștienți că un asemenea obiectiv este deosebit de complicat de realizat.
Și chiar dacă n-ar fi o misiune complicată, suntem ținuți să nu ne propunem un astfel de obiectiv, întrucât ne aflăm în tabăra partizanilor ideii că nimic nu este imuabil, dat odată pentru totdeauna, ci că orice lucru se schimbă în timp și în spațiu.
Așadar, în continuare vom încerca să ne exprimăm modesta părere în legătură cu câteva chestiuni privind plagiatul, dezbătute de pe poziții contrare în literatura juridică. Nimic mai mult: „Ne sutor ultra crepidam!” [3].

3.1. Sediul materiei

29. O primă problemă se referă la sediul materiei privind plagiatul. Opiniile exprimate în această privință în doctrină nu sunt unitare.
Am detectat patru categorii de teze relative la sediul materiei plagiatului.

Read More

EXTRAS. Regulamentul intern: Îndrumar pentru angajatori și angajați

EXTRAS din volumul Regulamentul intern: Îndrumar pentru angajatori și angajați. Autori: Ion Traian Ștefănescu, Monica Gheorghe, Aurelian Gabriel Uluitu.

Despre carte: În mai 2018 a avut loc Conferinţa „Probleme dificile de Drept al muncii”, având ca temă, de această dată, aspectele legate de „Regulamentul intern”, organizată de Societatea de Ştiinţe Juridice (juridice.ro). Cu acest prilej, am constatat, nu fără surprindere, că există un interes deosebit faţă de problematica pusă în discuţie. Anterior, pe fondul unor reglementări incomplete din Codul muncii, se puseseră o serie de întrebări care ulterior au continuat şi în cursul dezbaterii propriu-zise, unde au avut loc dialoguri contradictorii, pline de miez. […] Ca urmare, am realizat, în coautorat cu doi foşti doctoranzi ai mei de mare valoare, această lucrare inedită – un Îndrumar referitor la regulamentul intern. Este un instrument deosebit de util pentru practicieni – jurişti, specialişti în resurse umane, în management, pentru cei care conduc unităţile economico-sociale de toate categoriile şi, în sfârşit, pentru cei mulţi – pentru angajaţi. – Prof. univ. dr. Ion Traian Ştefănescu

Regulamentul intern

Read More

EXRTAS Adoptarea, modificarea, suspendarea şi abrogarea Constituţiei

Extras din volumul Drept constituțional și instituții politice. Vol. I. Teoria generală a dreptului constituțional. Drepturi și libertăți. Ediția a 4-a revizuită | Autor: Marieta Safta, Capitolul al II‑lea. Adoptarea, modificarea, suspendarea şi abrogarea Constituţiei

Drept-const

Secţiunea 1. Adoptarea Constituţiei

§1. Consideraţii introductive

Adoptarea Constituţiei reprezintă o primă consecinţă a poziţiei Constituţiei în cadrul piramidei actelor normative. Astfel, având în vedere conţinutul şi scopurile sale, s‑a pus problema unor modalităţi şi proceduri speciale de adoptare, distincte de ale actelor normative subsecvente, care să pună în valoare supremaţia şi deosebirile normelor constituţionale faţă de restul dreptului. În cadrul acestor proceduri speciale, distingem iniţiativa adoptării Constituţiei şi modalităţile de adoptare a acesteia. 

Read More

Page 2 of 22

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén