Căutăm coleg/ colegă pentru postul de redactor de carte juridică.
Criterii de angajare:
Extras din Cereri și excepții de cameră preliminară. I. Procedura, regularitatea actului de sesizare, legalitatea actelor de urmărire penală, capitolul I. Procedura în Camera Preliminară
Autor: Cristinel Ghigheci
5. Neformularea în scris a cererilor şi excepţiilor în faza camerei preliminare
O problemă apărută după pronunţarea Deciziei nr. 641/2014 a Curţii Constituţionale a României a fost aceea de a stabili dacă mai este necesară formularea în scris a cererilor şi excepţiilor, din moment ce acestea trebuie puse în discuţie în şedinţă contradictorie.
În practica judiciară, într‑o primă opinie s‑a reţinut că nerespectarea procedurii scrise anterioare dezbaterii orale, care are drept scop asigurarea unei contradictorialităţi reale a căii de atac, conduce la respingerea contestaţiei ca inadmisibilă.
Extras din Curs de contencios constituțional
Autori: Tudorel Toader, Marieta Safta
Secţiunea a 7‑a. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial [art. 146 lit. d) teza I din Constituţie]
§1. Trăsături
Este vorba despre un control de constituţionalitate a posteriori, concret, indirect, pe cale de excepţie.
Excepţia de neconstituţionalitate ocupă un loc aparte în sistemul excepţiilor procesuale din dreptul românesc; „prin intermediul ei se realizează un control concret a posteriori şi, totodată, reglementarea excepţiei de neconstituţionalitate asigură şi accesul indirect al persoanelor la justiţia constituţională. Deşi controlul de constituţionalitate a fost gândit ca un control esenţialmente obiectiv, excepţia de neconstituţionalitate îmbină acest caracter al controlului cu interesul subiectiv al protecţiei drepturilor individuale. Sub aspect procesual, prin excepţia de neconstituţionalitate se realizează o îmbinare între mijloacele specifice de apărare din dreptul procesual şi instrumentele specifice dreptului constituţional şi controlului constituţionalităţii legilor” [1].
Pot fi reţinute, în acest sens, ca trăsături specifice excepţiei de neconstituţionalitate: caracterul de ordine publică (cu consecinţa că aceasta nu poate fi acoperită şi nici nu se poate renunţa la soluţionarea ei, principiul disponibilităţii nefiind aplicabil după sesizarea Curţii Constituţionale); caracterul de chestiune prejudicială (relativă la legitimitatea constituţională a legii aplicabile cauzei în care a fost invocată); caracterul de drept public al procedurii de soluţionare (o competenţă de atribuire exclusivă şi cu caracter imperativ).
Fragmente din cartea Securitatea cibernetică la nivel național și internațional. Instrumente normative si instituționale | Autor: Daniela Panc
Daniela Panc este cadru didactic din anul 2013 la Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu, Bucureşti (disciplinele Drept internaţional public, Drept instituţional al Uniunii Europene, Organizarea justiţiei în Uniunea Europeană) și consilier în cadrul Direcției Generale Relații Internaționale și Afaceri Europene și consilier la Cabinetul secretarului de stat, în Ministerul Educaţiei Naţionale (2017).
Evoluţia rapidă către o societate inteligentă (smart society), caracterizată prin ubicuitatea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi a reţelelor informatice la nivel social, economic, politic şi cultural, modifică modul în care societatea percepe securitatea. Această evoluţie vizează valori şi interese sociale care necesită protecţie din perspectivă juridică.
Facultatea de Drept din cadrul Universității din București împreună cu Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara organizează Conferința de Proprietate Intelectuală (Vineri, 10 Noiembrie 2017).
Autorul Dan Chirică este avocat de succes, doctor în drept şi profesor în cadrul Facultăţii de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca la disciplina drept civil. A publicat numeroase articole şi lucrări având în prim plan materia contractelor speciale şi a succesiunilor. Având în vedere că publicarea celei de-a doua ediţii din Tratatul de drept civil. Vol. I. Contracte speciale. Vânzarea şi schimbul a coincis cu începerea anului universitar, am dorit să aflăm mai multe şi să obţinem câteva sfaturi pentru „tinerii învăţăcei”.
Editura Hamangiu: Bună ziua şi vă mulţumim pentru timpul acordat în realizarea acestui scurt interviu. Având în vedere că de curând a început anul universitar suntem curioşi cum a fost prima zi de facultate a dumneavoastră? Care au fost impresiile la început de drum în această carieră?
Dan Chirică: Prima zi de facultate a fost una fabuloasă. Intrarea la facultate era condiționată în acele vremuri de promovarea examenului de admitere. În anul 1972, când am promovat acest examen, concurența a fost de 17 candidați pe un loc. Prima zi de facultate a fost, așadar, începutul unui vis frumos pe care l-am trăit intens. Totul era nou și interesant: Clujul, în care urma să îmi petrec următorii 4 ani, mi se părea fascinant, clădirea facultății, care pe vremea aceea era chiar lângă Parcul Central, biblioteca, care era chiar în clădirea facultății – așadar, în Parcul Central –, noii colegi și, mai ales, profesorii, care mi se păreau niște zei coborâți din Olimp.
Editura Hamangiu: Acum că am vorbit de începuturi, ne puteţi spune dacă şi în ce manieră acele impresii s-au concretizat?
Extras din Tratat de drept civil. Contracte speciale. Volumul I. Vânzarea și schimbul, ediția a 2-a revizuită. Autor: Dan Chirică
Sursă foto background: Tom Hermans on Unsplash
Capitolul III. Condiţiile de valabilitate ale consimţământului
Secțiunea 1. Consimțământul dat de o persoană conștientă și corect informată
600. Un consimţământ dat „în cunoștință de cauză” presupune ca persoana care îl exprimă, pe de o parte, să aibă consimţământul intact, neafectat de o insanitate de spirit (§1), iar, pe de altă parte, ca aceasta să fie corect informată în privinţa contractului pe care îl încheie, subzistând anumite obligaţii în acest sens în sarcina cocontractantului (§2).
§1. Insanitatea de spirit
Extras din Legea dării in plată. Practică judiciară adnotată | Autor: Aurelian-Marian Murgoci-Luca – judecator la Judecătoria Sectorului 5 București
§2. Contestaţii respinse
45. Credit contractat în franci elveţieni. Întrunirea condiţiilor impreviziunii
Impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepţional şi exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privinţa amplorii şi efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligaţiilor prevăzute de acesta. Un astfel de eveniment excepţional poate fi considerat cel al creşterii valorii francului elveţian într‑o proporţie exagerată, imposibil de prevăzut de niciuna dintre părţi, eveniment recunoscut şi de legiuitor, motiv pentru care legiuitorul însuşi a considerat că se impune să intervină şi să creeze cadrul legislativ necesar pentru a înlătura inechităţile la care s‑a ajuns din cauza evenimentului imprevizibil, care a adus un risc supraadăugat riscului firesc ce însoţeşte un contract de credit şi în care niciuna dintre părţi nu este culpabilă de apariţia evenimentului.
Dacă debitorii au încercat mai întâi găsirea altor soluţii pentru plata creditului, în condiţiile în care au fost încheiate deja mai multe acte adiţionale pentru reeşalonarea datoriilor, ceea ce nu a fost suficient, singura soluţie de echilibrare a prestaţiilor este cea a dării în plată a imobilului ipotecat, conform Legii nr. 77/2016.
Jud. Craiova, sent. civ. nr. 6562 din 19.05.2017, nepublicată [1]
Prin acţiunea înregistrată la data de 07.10.2016, contestatoarea B. i‑a chemat în judecată pe intimaţii A. şi a solicitat admiterea contestaţiei şi consta‑ tarea neîndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a notificării formulate de debitori, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată. Arată că procedura dării în plată reprezintă o excepţie de la importante principii de drept şi chiar o încălcare a unor reguli constituţionale, aşa cum a arătat în cuprinsul excepţiei de neconstituţionalitate.
*
[1] Sentinţa nu este definitivă.
Extras din Contenciosul fiscal. Practică judiciară adnotată şi reglementarea din noul Cod de procedură fiscală | Autor: Viorel Terzea – Judecător la Curtea de Apel Piteşti, Secția a II-a civilă
§3. Măsuri asigurătorii
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: L. GRIGORE, Desfiinţarea de drept a măsurilor asigurătorii în reglementarea actualului CPF, în Tax Magazine nr. 6/2016, p. 373‑379; a. iancu, Un avatar al art. 214 din vechiul CPF în materia măsurilor asigurătorii, în Tax Magazine nr. 10/2016, p. 663‑672.
59. Natura juridică a contestaţiei formulate împotriva măsurilor asigurătorii
Este adevărat că legiuitorul nu a precizat cu suficientă claritate dacă decizia de instituire a măsurilor asigurătorii poate fi atacată direct la instanţa de contencios administrativ sau este obligatoriu să se parcurgă şi calea administrativă prevă‑ zută de Titlul VIII din Legea nr. 207/2015, cu toate implicaţiile ce decurg din regimul acesteia. Însă modul de formulare al art. 213 alin. (13) NCPF este diferit şi se poate prezuma că legiuitorul a înţeles ca decizia de instituire a măsurilor asigurătorii să nu fie soluţionată potrivit Titlului VIII din Legea nr. 207/2015, respectiv „potrivit prezentului cod”, ci direct „la instanţa de con‑ tencios administrativ competentă”, din raţiuni ce ţin de natura instituirii acestor măsuri şi de necesitatea efectuării cu celeritate a unui control de legalitate pentru prezervarea drepturilor contribuabilului.
C.A. Suceava, s. cont. adm., dec. nr. 1355 din 18.09.2016, nepublicată
Studiu introductiv de Prof. Univ. Dr. Aurora Ciucă, Preşedinte al Asociaţiei Vespasian V. Pella – extras din Criminalitatea colectivă a statelor și dreptul penal al viitorului | Autor: Vespasian Pella, Traducere de: Aurora Ciuca, Alina Gentimir, Rodica Boca
Powered by WordPress & Theme by Anders Norén