Dragilor, fiindca stim ca subiectul achizitiilor publice este de interes pentru numerosi cititori, va prezentam in randurile urmatoare un scurt extras din cea mai noua carte publicata la Editura Hamangiu: „Achizițiile publice. Curtea de Justiție a Comunităților/Uniunii Europene. O radiografie sinoptică a întregii jurisprudențe în domeniu”, autor Dumitru-Daniel Șerban.
– Acțiunea în anulare nu este admisibilă decât în măsura în care reclamantul are un interes să obțină anularea actului atacat, ceea ce presupune ca anularea să poată avea consecințe juridice, respectiv să îi aducă un beneficiu
– Identificarea și definirea – prin specificații tehnice – a nevoilor autorității contractante constituie, de regulă, o etapă unilaterală a atribuirii
– Operator care nu a participat la procedura de atribuire din cauza specificațiilor tehnice, pe care le contestă abia după decizia de atribuire a contractului. Contestația nu este în mod automat lipsită de interes, instanța trebuind că stabilească dacă operatorul a fost împiedicat să oferteze
– Pierderea șansei de a îi fi atribuit contractul nu constituie un prejudiciu real și cert decât dacă, în lipsa comportamentului culpabil al autorității, nu ar exista nicio îndoială că părții i-ar fi fost atribuit contractul
Hotărârea din 26 ianuarie 2022, Leonardo/Frontex, T-849/19, EU:T:2022:28
23. […] o acțiune în anulare introdusă de o persoană fizică sau juridică nu este admisibilă decât în măsura în care această persoană are un interes să obțină anularea actului atacat. Un astfel de interes presupune ca anularea acestui act să poată avea, în sine, consecințe juridice și ca acțiunea să poată astfel aduce, prin rezultatul său, un beneficiu părții care a introdus-o (a se vedea Hotărârea din 20 decembrie 2017, Binca Seafoods/Comisia, C-268/16 P, EU:C:2017:1001, punctul 44 și jurisprudența citată).
24. În speță, reclamanta susține că nu a participat la procedura de cerere de ofertă în cauză, deoarece prevederile caietului de sarcini ar fi împiedicat-o să depună o ofertă. Problema care se ridică este, așadar, dacă, în astfel de condiții, ea justifică un interes de a exercita acțiunea în sensul articolului 263 TFUE împotriva cererii de ofertă menționate.
25. În această privință, Curtea a statuat, ca răspuns la o întrebare preliminară având ca obiect interpretarea articolului 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE […], că participarea la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice poate, în principiu, să constituie în mod valabil o condiție care trebuie îndeplinită pentru a se stabili că persoana în cauză justifică un interes de a obține contractul respectiv sau riscă să fie prejudiciată de caracterul pretins nelegal al deciziei de atribuire a contractului menționat (a se vedea Hotărârea din 28 noiembrie 2018, Amt Azienda Trasporti e Mobilità și alții, C-328/17, EU:C:2018:958, punctul 46 și jurisprudența citată).
26. Cu toate acestea, Curtea a statuat că, în ipoteza în care o întreprindere nu a prezentat o ofertă din cauza prezenței specificațiilor presupus discriminatorii în documentele referitoare la cererea de ofertă sau în caietul de sarcini, care ar fi împiedicat-o tocmai să fie în măsură să furnizeze toate prestațiile solicitate, ar fi excesiv să i se impună să prezinte, înainte să poată utiliza căile de atac prevăzute de Directiva 89/665 împotriva unor asemenea specificații, o ofertă în cadrul procedurii de atribuire a contractului în cauză, în condițiile în care șansele sale de a i se atribui contractul respectiv ar fi nule din cauza existenței specificațiilor menționate (a se vedea Hotărârea [Amt Azienda Trasporti e Mobilità și alții], punctul 47 și jurisprudența citată).
27. În plus, Curtea a precizat că, în măsura în care un drept la o cale de atac nu poate fi recunoscut decât cu titlu excepțional unui operator care nu a prezentat o ofertă, nu se poate considera excesiv să i se impună să demonstreze că clauzele cererii de ofertă fac imposibilă însăși formularea unei oferte (Hotărârea [Amt Azienda Trasporti e Mobilità și alții], punctul 53).
28. Deși această hotărâre a fost pronunțată în urma unei întrebări preliminare referitoare la interpretarea dispozițiilor Directivei 89/665, care nu este obligatorie decât pentru statele membre, soluția pe care o degajă poate fi aplicată mutatis mutandis într-o situație precum cea din speță, în care reclamanta afirmă că a fost împiedicată să prezinte o ofertă din cauza specificațiilor tehnice ale documentației cererii de ofertă lansate de o agenție a Uniunii Europene, specificații tehnice pe care le contestă.
29. Prin urmare, trebuie să se stabilească dacă reclamanta a dovedit că a fost împiedicată să prezinte o ofertă și, prin urmare, dacă aceasta justifică un interes de a exercita acțiunea.
30. Pentru a demonstra că a fost împiedicată să prezinte o ofertă, reclamanta susține că anunțul de participare atacat, astfel cum a fost rectificat, actele anexate la acesta, chestionarele și procesul-verbal al reuniunii de informare, menționate în cererea introductivă, conțineau clauze discriminatorii care o puneau în imposibilitatea de a furniza toate prestațiile solicitate.
31. În această privință, astfel cum a statuat deja Curtea, principiile egalității de tratament, nediscriminării și transparenței prezintă o importanță crucială în ceea ce privește specificațiile tehnice, având în vedere riscurile de discriminare legate fie de alegerea acestora, fie de modul lor de formulare [(]a se vedea […] Hotărârea din 10 mai 2012, Comisia/Țările de Jos, C-368/10, EU:C:2012:284, punctul 62[)].
32. […] trebuie amintit că faza de evaluare și de definire a nevoilor este, ca regulă generală, unilaterală în cadrul atribuirii unui contract de achiziții publice obișnuit. Autoritatea contractantă se limitează, astfel, să lanseze o cerere de ofertă care să menționeze specificațiile pe care le-a adoptat ea însăși (Hotărârea din 4 iunie 2020, Remondis, C-429/19, EU:C:2020:436, punctul 33).
[…]
39. […] reclamanta nu a dovedit că a fost împiedicată să prezinte o ofertă și nu justifică, așadar, un interes de a solicita anularea anunțului de participare atacat, astfel cum a fost rectificat, a actelor care sunt anexate la acesta, a chestionarelor și a procesului-verbal al reuniunii de informare, menționate în cererea introductivă. Prin urmare, concluziile privind anularea acestor acte trebuie respinse ca inadmisibile, precum și, pe cale de consecință, cele îndreptate împotriva deciziei de atribuire.
[…]
50. […] în ceea ce privește pretinsele prejudicii suferite de reclamantă care rezultă din pierderea șansei de a i se atribui contractul, trebuie amintit că pierderea șansei de a i se atribui un contract nu constituie un prejudiciu real și cert decât în ipoteza în care, în lipsa unui comportament culpabil al instituției, nu ar exista nicio îndoială că reclamantei i-ar fi fost atribuit contractul menționat (a se vedea în acest sens Ordonanța din 22 iunie 2011, Evropaïki Dynamiki/Comisia, T-409/09, EU:T:2011:299, punctul 85 și jurisprudența citată). Nu aceasta este situația în speță. Astfel, chiar dacă se presupune că documentele contractului conțineau clauze nelegale, este cert că trei întreprinderi au participat la procedura de cerere de ofertă lansată prin anunțul de participare atacat și că reclamanta nu a demonstrat că, în ipoteza în care documentele atacate nu ar fi conținut clauzele pretins nelegale, contractul i-ar fi fost atribuit ei fără nicio îndoială, iar nu uneia dintre celelalte trei întreprinderi*.
*N.a. În sensul că acțiunea în anulare nu este admisibilă decât în măsura în care reclamantul are un interes să obțină anularea actului atacat, ceea ce presupune ca anularea să poată avea consecințe juridice, respectiv să îi aducă un beneficiu, a se vedea, cu titlu de exemplu, trimiterile pe care le-am asociat Hotărârii din 5 septembrie 2019, Lombardi, C-333/18, EU:C:2019:675, Ordonanța din 20 mai 2019, Phrenos și alții/Comisia, T-715/18, EU:T:2019:370, Ordonanța din 30 aprilie 2007, EnBW Energie Baden Württemberg/Comisia, T-387/04, EU:T:2007:117, Hotărârea din 12 februarie 2004, Grossmann Air Service, C-230/02, EU:C:2004:93 (potrivit căreia, în completare, este lipsită de interes contestația operatorului care nu a participat la procedura de atribuire împotriva deciziei de stabilire a câștigătorului procedurii), și Hotărârea din 25 iulie 2002, Unión de Pequeños Agricultores/Consiliul, C-50/00 P, EU:C:2002:462.
Hotărârea din 29 octombrie 2015, Vanbreda Risk & Benefits/Comisia, T-199/14, EU:T:2015:820, este relevantă în privința despăgubirii pentru pierderea șansei de a obține contractul.
Click aici pentru mai multe detalii despre lucrarea „Achizițiile publice. Curtea de Justiție a Comunităților/Uniunii Europene. O radiografie sinoptică a întregii jurisprudențe în domeniu”.
Cititi si: Abaterile disciplinare, regulamentul intern si codul muncii
