Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Tag: codul de procedura civila

Poprirea | Executarea silită în Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediția a 2-a

Extras din volumul Executarea silită în Codul de procedură civilă. Comentariu pe articole. Ediția a 2-a.
Autori: Mădălina Dinu, Roxana Stanciu

TITLUL II. Urmărirea silită asupra bunurilor debitorului (art. 727 – 887)
Capitolul I. Urmărirea mobiliară (art. 727‑812).

Secţiunea a 3‑a. Poprirea

Art. 781. Obiectul popririi. (1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condiţiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său. (2) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
(3) Poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.
(4) Se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.
(5) Nu sunt supuse executării silite prin poprire:
a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;
b) sumele reprezentând credite nerambursabile ori finanţări primite de la instituţii sau organizaţii naţionale şi internaţionale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele aferente plăţii drepturilor salariale viitoare, pe o perioadă de 3 luni de la data înfiinţării popririi. Atunci când asupra aceluiaşi cont sunt înfiinţate mai multe popriri, termenul de 3 luni în care se pot efectua plăţi aferente drepturilor salariale viitoare se calculează o singură dată de la momentul înfiinţării primei popriri.

Read More

Please follow and like us:

Considerații privind articolele abrogate din cadrul Legii nr. 165/2013

Extras din lucrarea Legea nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Comentariu pe articole, autor: Marcel Dumitru Gavriș, judecător Curtea de Apel București

1. Legea nr. 165/2013 [1] a suferit de-a lungul timpului modificări și completări care au pus problema legii aplicabile raporturilor juridice în curs.
Deciziile Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate nu au fost puține și au determinat, la rândul lor, intervenții ale legiuitorului.
Conflictul de legi este inerent unor situații de genul celor menționate și se soluționează diferit, după cum vizează norme de drept substanțial sau norme de drept procesual.
Codul civil conține, în art. 6, o reglementare a aplicării în timp a legii civile care este diferită de reglementarea aplicării în timp a legii de procedură civilă, regăsită în dispozițiile art. 24-27 C.proc.civ. [2].
Raportat la intrarea în vigoare și la efectele pe care le produc, deciziilor Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate nu le este aplicabilă niciuna dintre reglementările codurilor, acestea aplicându-se însă actelor normative edictate în condițiile art. 147 alin. (1) din Constituția României, revizuită [3], atât în cazul respectării termenului de 45 zile, cât și în cazul nerespectării acestuia.

Read More

Please follow and like us:

[Conferință] Legea nr. 310/2018 privind modificarea Codului de procedură civilă – între reformă și restaurație –

Conferinta Legea nr 310 CPC_banner
Universitatea „Nicolae Titulescu”, Baroul București în parteneriat cu Editura Hamangiu organizează conferința interactivă cu tema Legea nr. 310/2018 privind modificarea Codului de procedură civilă – între reformă și restaurație .

Read More

Please follow and like us:

Considerații cu privire la modificarea art. 64 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018

Lect. univ. dr. Nicolae-Horia ȚIȚ, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept
Judecător Roxana STANCIU, Tribunalul București

NOTĂ: Prezentul articol este un extras din lucrarea Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – comentarii, explicații, jurisprudență relevantă”

Potrivit art. I pct. 3 din Legea nr. 310/20183 [1], la articolul 64 CPC, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție, hotărârea pronunțată este desființată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție de la momentul discutării admisibilității în principiu a acesteia”.

În forma anterioară, textul avea următoarea redactare:
„(3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul.
 (4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanței competente să soluționeze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluționarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție.”

Spre deosebire de alte modificări legislative intervenite prin Legea nr. 310/2018, care au la bază decizii ale Curții Constituționale, cea operată la art. 64 alin. (3) și (4) CPC constituie o modificare propriu-zisă a dispozițiilor anterioare care reprezintă exclusiv voința legiuitorului. Este înlocuită soluția legislativă a atacării separate a încheierii prin care se respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție cu cea de drept comun în privința atacării încheierilor premergătoare [posibilitatea atacării acestora doar odată cu fondul – art. 466 alin. (4) CPC], reglementându-se, în același timp, cu caracter special (derogator), soluția pe care instanța de control judiciar o va pronunța în cazul admiterii căii de atac (trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța în fața căreia s-a formulat cererea de intervenție) și efectele acesteia asupra judecării cauzei (reluarea judecății de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție). 

Read More

Please follow and like us:

Scurte considerații pe marginea unor dispoziții de procedură civilă interpretate neunitar în practica judiciară

Prof. univ. dr. Gabriel BOROI, rector al Universităţii „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii
Judecător dr. Delia Narcisa THEOHARI, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, formator la Institutul Naţional al Magistraturii

Sumar:

■ Domeniul de aplicare a art. 158 alin. (1) C. proc. civ. privind domiciliul sau, după caz, sediul procesual ales
■ Invocarea necompetenţei secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecător eşti sau, după caz, a completelor specializate ale aceleiaşi secţii
■ Aplicarea în timp a O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sub aspectul dispoziţiilor procedurale vizând soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor pentru plata taxei judiciare de timbru, a cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru etc.
■ Natura juridică a termenului de 5 zile, prevăzut de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 pentru formularea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. Raportul acestuia cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă , care prevăd că ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii. Fixarea termenului de judecată pentru cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în etapa regularizării cererii de chemare în judecată
■ Repunerea cauzei pe rol în ipoteza suspendării prevăzute de art. 413 alin. (1) C. proc. civ. şi a celei reglementate de art. 520 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.
■ Momentul până la care se poate formula cererea adiţională prevăzută de art. 204 alin. (1) C. proc. civ. Acordul expres al părţilor
■ Amânarea cauzei când nu este în stare de judecată

Read More

Please follow and like us:

Sinteza principalelor modificări aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010

Sinteza principalelor modificări aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe*

 Judecător Roxana STANCIU

Tribunalul Bucureşti

  1. Introducere

După mai bine de un an de la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 1/2016[1], prin Legea nr. 17/2017 de aprobare a acestui act normativ[2] au fost operate câteva modificări, pe alocuri de substanţă, ale dispoziţiilor Codului de procedură civilă, relevante în materia executării silite.

În cele ce urmează vom reda atât modificările aduse Codului de procedură civilă, nu doar în materia executării silite, ci şi în alte materii – procedura necontencioasă şi procedura arbitrală –, precum şi modificările aduse altor legi, dar cu impact asupra procedurii executării silite. Fără a ne propune o analiză de profunzime a acestor noi dispoziţii, vom încerca doar să prefigurăm efectele lor pe planul activităţii principalilor participanţi la jurisdicţia civilă, cu speranţa că aceste efecte se vor dovedi pozitive.

Read More

Please follow and like us:

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

Share prietenilor