Fragmente din Șueta Despre patrie și patriotism. Valeriu STOICA, 2013, în volumul Șuete culturale la Facultatea de Drept, 2018 | Coordonatori: Andra Roxana Trandafir, Flavius-Antoniu Baias

Valeriu Stoica:
Domnule Decan, doamnelor, domnișoarelor și domnilor, patria este ceea ce nu se vede, dar se simte în tot ceea ce se vede între granițele unei țări. Patria este cetatea invizibilă care susține cetatea vizibilă.
După aceste două propoziții, care rezumă concepția despre patrie în care eu cred, este momentul să ne punem o întrebare, probabil că v-ați pus-o și dumneavoastră atunci când ați văzut tema acestei conferințe: cât de potrivită este o asemenea temă despre patrie și patriotism cu această serie de „Șuete – este adevărat – culturale”? Pentru că a vorbi despre patrie și patriotism nu este chiar o simplă șuetă.
Întrebarea este următoarea: de ce am ales această temă? Cel mai simplu răspuns este ușor de găsit. Criza economică și financiară care tulbură din temelii lumea de astăzi ne obligă să gândim. Nu numai pe noi, românii. În toată lumea există o interogație foarte serioasă legată de structurile care guvernează astăzi lumea, legată de rolul națiunii în acest context istoric, de rolul statului-națiune în acest context istoric. Mai sunt formulele de integrare comunitară, vechi de mai bine de 200 de ani, apte să facă față provocărilor lumii de astăzi? Acest răspuns simplu poate fi însoțit de unul mai complicat. Pentru că nu doar criza economică și financiară pune astăzi sub semnul întrebării ideea de stat-națiune și ideea de națiune și, prin aceasta, ideea de patrie și sentimentul care pentru unii poate să pară vetust sau chiar rușinos – sentimentul de patriotism. Punerea în cauză a acestor idei este rezultatul a trei procese complementare care se desfășoară de multe secole. Le voi rezuma, deși fiecare dintre ele poate ar necesita o conferință separată.
Primul proces este procesul globalizării. În termeni foarte simpli, globalizarea este trecerea de la stadiul relațiilor locale, în care indivizii sunt integrați în comunități restrânse, la stadiul global, planetar. Dintr-un sat mic în care locuiam până mai deunăzi ne-am trezit într-un sat mare, care este satul planetar. Cum s-a întâmplat aceasta? Au fost trei valuri de globalizare. Cei care sunt iubitori de descoperiri geografice știu că totul a început cu [Cristofor] Columb în 1492 și, de atunci, treptat, granițele cunoscute ale lumii s-au extins până când ceea ce noi cunoșteam despre lume a acoperit suprafața întregului glob. Au fost câteva secole ale acestui prim val de globalizare. El a durat până în preajma anului 1800, adică până în zorii modernității. Cine au fost jucătorii, cine au fost agenții acestei globalizări, ai acestui val de globalizare? Statele. Ele au susținut și explorările geografice, și descoperirile, și cuceririle geografice. Care a fost principala armă? Războiul. În această perioadă, conflictele au fost nenumărate, iar atunci când lumea s-a terminat de cucerit, războiul a continuat pentru reîmpărțirea lumii. 

Read More

Please follow and like us: